Accueil
Envoyer à un ami
Version imprimable
Partager

15 muntagne corse ch'ellu ci vole à fà

Semu d'accordu : e muntagne corse sò tutte belle, pocu impreme a destinazione, ùn serete mai dillusi. Sta classifica hè sughjettivu è ognunu averà e so preferenze. Ci sò più di 120 cime di più di 2000 metri. Allora perchè 15 ? Perchè ùn ci hè micca a piazza per mettele tutte.



Rammintemu solu chì a muntagna ùn hè micca un "formidable terrain d'jeux" cum'ellu si sente spessu. È s'ellu ci piace di spassighjà pè sti monti, ci tocca à rispettà a natura (si fala tuttu u so mullizzu, ùn si lascia nunda) è quelli chì ci travaglianu.

Sì dumane a muntagna corsa serà viutata di i pastori cù e so bande, s'ella hè tutta dedicata à u "loisir", u ghjocu è a cunsumazione, allora averemu persu torna un pezzu di a nostra anima.

15. Capu à u Tozzu (2007 metri)

Di tutti i monti niulinchi, U Tozzu ùn hè micca u più cunnisciutu. Ma a spassighjata hè un incantu. Ch'ellu si parti da Verghju, da a Funtana di u Chjarasgiu (quella chì l'IGN chjama "Fontaine Caroline" ma chì u veru nome s'hè persu) o da Pòppaia, ùn pudete esse dillusi.

È firmerete secchi davant'à a vista di u lagu di Ninu cù e so puzzine.


14. A Cùccula (2049 m)

Di tutte e cime di Corsica chì facenu più di 2000 metri, u Capu à a Cùccula hè quella chì hè situata u più à punente. A vista nant'à u mare hè impressiunante, trà Falasorma, Niolu è Dui Sevi.

È s'è vo ùn sapete cumu cullacci, u situ "Paese di Marignana" vi dice tuttu.
Ritrattu : "Paese di Marignana" / www.paese-di-marignana.fr
Ritrattu : "Paese di Marignana" / www.paese-di-marignana.fr


13. Muvrella (2148 m)

Partendu da Ascu, a teppa face guasi paura. È di falata, soffrenu e dinochje. A dice u so nome, A Muvrella pare riservata à e muvre. Ma a ricumpensa serà a vista nant'à u Cintu (ghjustu in faccia à voi) è e cime aschese è niulinche.


12. Monte Curona (2144 m)

L'accessu u più semplice si face da L'Ortu di u Piobu è da a bocca di Tartàghjine. Cun appena di furtuna, ci truverete ancu e muvre. A cima hè un grande è stesu petricaghju rossu.


11. Alcùdina (2134 m)

A muntagna chì supraneghja u Cuscionu (chì si chjama oghje "le plateau du Cochonne"...) face parte di i lochi mìtichi di u mondu di i pastori.

Nota : innò, u so nome ùn hè micca "Incudine".

Da quassù, penserete à sti lochi carchi di storia è à i pastori chì muntagnavanu per sti lochi. Penserete dinù à u cantu "L'Alcùdina" (pupularizatu da Canta u Populu Corsu) è à l'interpretazione à davvi a carne pulina di Francescu Bianconi, zitellu arregistratu da Félix Quilici in u 1949 :



10. Pianu Maiò (1581 m)

Sta cima porta parechji nomi. In Rusiu hè Pianu Maiò. In Sermanu A Prova. In Santa Lucia di Mercoriu Zena Rossa.

E ripe chì collanu sin'à in cima è l'aghje in grande quantità testimunieghjanu chì sti lochi eranu suminati à granu. Ma à fidighjà a qualità di a terra, povera è secca, penserete à l'omi chì anu straziatu per fà cresce qualcosa nant'à sti lochi ingrati.

Da quassù, u panorama nant'à a catena centrale hè cumplettu. Da Monte Cintu à L'Alcudina, si vedenu tutti i monti corsi.



9. Punta Artica (2327 m)

Per attippà sta cima chì face una bella piràmida di neve l'inguernu, pudete chjappà per Bocca Stazzona o per Bocca à A Croce. L'itinerarii sò longhi ma a spassighjata vale u colpu.

In a lista di l'eterni dibattiti toponomastichi : induve si porta l'incalcu nant'à u nome di Punta Artica ? Si dicerà Àrtica o Artìca ?

Pierre-Jean Luccioni hà a risposta (ringraziemu à Julien Castelli pè u filmettu)


8. San Petrone (1767 m)

Castagnicciaghji ci averianu tazzatu s'è no ùn avessimu messu à San Petrone in u nostru listinu.
San Petrone vistu da l'Ampugnani
San Petrone vistu da l'Ampugnani

A spassighjata pè a fuiccia hè un incantu, è da quassù u panorama hè eccezziunale.

7. Monte d'Oru (2389 m)

Quand'ellu si franca à Vizzavona, l'ombra massiccia di Monte d'Oru chì cura a foce impressiuneghja. Entrate quì in u duminiu di e spassighjate longhe è appena di più difficiule.

Truverete u fiatu per circà e mani d'oru di u scultore talianu Claudio Parmiggiani ?
15 muntagne corse ch'ellu ci vole à fà

Ritrattu Flickr / Pierre-Paul Lepidi


6. Cima à I Mori (2180 m)

U massicciu di Cima à I Mori ùn hè micca u più frequentatu, è hè tantu megliu. Ma a spassighjata pè e punte di Rundianaia, Giuielli è Turrone (ciò ch'ellu si chjama oghje "Les Aiguilles de Popolasca") hè da veru impressiunante.


È sì sti lochi vi parenu abandunati è salvatichi, ùn vi scurdate ch'elli eranu occupati dapoi i tempi i più antichi da i pastori chì ci cullavanu cù e so bande.

E murette, e casette sfundate è i nomi di lochi ne testimunieghjanu, cum'è in A Scaffa, agrottu vicinu à a cima :
15 muntagne corse ch'ellu ci vole à fà

5. Monte Rinosu (2352 m)

Siguramente u "2000" u più accessibile, postu ch'è vo pudete lascià a vittura à u campu di neve di Ghisoni. A dice u so nome, a cima hè una pianura di rena (è si dice dunque "Rinosu", cum'è "A Rinella", è micca "Renosu" !).

Hè quì chì u 29 dicembre di u 1962 hè accaduta a strage di l'aereu, fendu 25 morti

Prufittate per andà à vede I Pozzi.



4. Punta à E Porte (2313 m)

Hè a punta a più alta di u massicciu trà Ristonica è Tavignani. Si trova sopr'à a Bocca à e Porte induv'ellu passa u GR 20 oghje, chì era nanzu a via trà Corti è A Soccia.

Da custì, pare ch'è vo possite inciuttavvi in u lagu di Capitellu.

3. Cintu (2706 m)

Ben ch'ellu sia u più altu di Corsica, u Cintu ùn pare micca esse a cima a più appreziata da certi alpinisti. Purtantu, hè cusì bella a via chì parte da u latu aschese. In st'ambiu minerale, paradisu di e muvre, si sente ch'è no simu in alta muntagna.

2. Monte Ritondu (2622 m)

U rè di a muntagna corsa. Hè u terzu monte u più altu di l'isula (daretu à Cintu è Ciuntrone).


Pocu impreme da induv'ellu si colla, passerete per lochi chì vi taglieranu u soffiu per via di a so bellezza. Avete a scelta : da a Ristonica, passendu pè u lagu d'Oriente. O da Petra Piana, pè u lagu di Bellebone (chjamatu dinù Bettaniella), u più grande di Corsica :



È s'ella vi garba, puderete passà una notta in a casetta a più alta di Corsica, l'agrottu Hellbronner (2613 metri). Ùn ci hè nè doccia, nè televisiò, nè cucina, ma d'estate e piazze sò dumandate.


1. Paglia Orba

A regina incuntestata di a muntagna corsa. Ch'ella sia pè a so forma particulare, u so scogliu rossu in Corsica (u famosu "poudingue" propiu à A Paglia), u situ unicu (à cantu à u Capu Tafunatu). Da quassù una vista spettaculare nant'à u mare.

Ma attenzione, sta volta semu à a limita trà a spassighjata è l'alpinisimu. A cima si merita !

Ma allora, si dice "U Paglia Orba" o "A Paglia Orba" ?
ritrattu Flickr / eikzilla
ritrattu Flickr / eikzilla

u 9 di Ghjugnu 2017


Novu cumentu :


Seguitateci nant'à Facebook



Abbunatevi à a newsletter

Circà nant'à A Piazzetta