Accueil
Envoyer à un ami
Version imprimable
Partager

6 di ghjugnu di u 1808 : Fiumorbu marturiatu

Si chjama "pacificazione" u periudu sanguinosu chì seguiteghja a cunquista militare d'un paese. U Fiumorbu, terra d'insottumissione è di rivolta, l'hà pagata cara.



Per capisce a storia di u Fiumorbu, ci vole à cunnosce a storia di a so piaghja, ricca, bella è stesa nant'à parechji chilòmetri. Sta terra, i Fiumurbacci a si l'anu fatta sempre piglià. Da i Rumani à i Ghjenuvesi, e lite ùn sò mancate trà i pastori muntagnoli chì n'avianu bisognu per fà pasce e so bestie, è i culonni chì a vulianu cultivà.

U Fiumorbu sò e pieve di Cursa (I Prunelli, Serra cun Agna è Urnasu, San Gavinu, L'Isulacciu) è a pieve di Cuvasina (Vintisari, U Sulaghju, Chisà).
6 di ghjugnu di u 1808 : Fiumorbu marturiatu

6 di ghjugnu di u 1808 : Fiumorbu marturiatu

Joseph Morand, o "l'infamu di Murandi"

Simu in u 1808. À st’epica, Napuliò era imperatore. U so prugettu : "que l'île devienne une bonne fois française". Ùn serà micca faciule, chì e rivolte schjattanu è i partigiani di l'indipendenza sò numerosi.

Scrive Ghjuvanmaria Arrighi : "Cette action de francisation suppose une répression souvent aveugle, qui dépasse sans doute en violence tout ce que la Corse a connu avant ou après"

À partesi da u 1801 Napuliò manda in Corsica un generale Joseph Morand, incaricatu di mantene l'ordine è d'ammazzà e prove di ribellione. Firmerà u capu militare durante dece anni.

Durante dece anni mette in ballu un sistema di ripressione terribile. Ghjustizia speditiva, viulenza, manera di fà tirrànica, assassinii, dipurtazione. Scrive u generale Jean-Baptiste Cervoni "Morand fait le bonheur de la Corse ; on y fusille au moins un homme par jour".

U ricordu di a "ghjustizia morandina" hè cusì forte ch'ella hè firmata a spressione "ch'ellu ti venghi Morand !"

A Nanna di u Cuscione ammenta stu mumentu di a storia, è conta un episodiu di a ripressione di u generale Morand in u Taravu. Dice una strufata :

Ma l'infamu di Murandi
Scurunò la parintia
L'arristò tutti in un ghjornu
E ni feci la stirpìa
E li latri Palnichesi
L'aviani fattu la spia.

Un sant'omu stu tippu. Ci vole à dì chì sta manera di fà ùn hà micca offesu à Napuliò, chì l'hà ricumpensatu dop'à i so dece anni passati in Corsica.
6 di ghjugnu di u 1808 : Fiumorbu marturiatu

U Fiumorbu in guerra

In Fiumorbu a situazione hè tesa : u paceru Martinetti hè rimpiazatu da u sgiò Laurelli è un certu Tumasgiu Sabini hè uffiziale d’un battaglione di l’armata francese. E trè famiglie si tazzanu per un postu o una carica.

Morand manda gendarmi per calmà l’affari. Ma, indè a notte di u 21 a u 22 di maghju, i Fiumurbacci di u paese di L’Isulacciu attaccanu u vechju cunventu di Prunelli induve stanu i militari.

U 6 di ghjugnu di u 1808, u generale, cummandante di a 23ma divisione di l’armata francese, vole calmà à tuttu u mondu, è incù un spiritu di pace è d’amicizia, dà l’ordine d’arrestà 167 omi, da 15 à 80 anni, d’incarceralli in chjesa di L’Isulacciu.

Nove fiumurbacci sò fucilati in Bastia u 4 d’aostu di u 1808, l’altri sò depurtati indè a cità d’Embrun.

U munumentu in u paese di L'Isulacciu a ci rammenta :
6 di ghjugnu di u 1808 : Fiumorbu marturiatu

I duttori di a prigiò facenu stu rapportu :

"À leur arrivée, la pâleur, la prostration des forces, un appétit déréglé et un sentiment rigoureux de froid qui les tenait salement accroupis sur la paille [...] annonçaient déjà les germes morbidiques qui couvaient en leur sein, et qui n'attendaient plus qu'une étincelle pour éclater, on ne retrouvait que des signes de mort sur la physionomie éteinte de ces détenus."

E cundizione di detenzione sò murtale. I sei primi mesi, 84 Corsi morenu cum'è cani. 35 sò liberati ma pruibiti di turnà in Corsica. L’atri sò turmentati, famiti, è si facenu ancu sperienze medicale nant’à elli.

O barbara furtuna dice u cantu… Eramu passati da a « ghjustizia paulina » à a « ghjustizia morandina ».

Un edifiziu fù custruitu in u 1979 in L’Isulacciu per mantene u ricordu di sti martiri. U 9 di ghjugnu di u 2012, l’associu Mimoria di Fiumorbu, hà inauguratu e trè lastre incù tutti i nomi di e vittime.

Si pò parlà di crimine contr’à l’umanità ?

L'articulu di Corse-Matin, (pigliatu nant'à a pagina Facebook di l'Associu Mimoria di u Fiumorbu
6 di ghjugnu di u 1808 : Fiumorbu marturiatu

"Le cimetière des Corses", in Embrun

Infine, ci vole à sapè chì in Embrun (dipartimentu di e Hautes-Alpes) si cunnosce u locu induve sariatu stati inseppelliti i prigiuneri corsi morti quallà.

Si cunnosce i nomi di tutti i dipurtati.

U terrenu, privatu, serà forse custruitu un ghjornu... N'avia parlatu i media è ancu France 3 Provences Alpes in u 2012 :

L'articulu di u Dauphiné Libéré è quellu di Corse Net Infos.
6 di ghjugnu di u 1808 : Fiumorbu marturiatu


u 7 di Ghjugnu 2015
Pinnatu



1.mandatu da estrimei u 10/06/2015 18:02
torna un bellu travagliu, bravi!

Novu cumentu :


Seguitateci nant'à Facebook



Abbunatevi à a newsletter

Circà nant'à A Piazzetta