Accueil
Envoyer à un ami
Version imprimable
Partager

Da induve vene u nome di u "Cirque de la Solitude" ?

A terribile disgrazia di u GR 20 accaduta in Ascu à u principiu di l'estate ci rammenta chì a muntagna corsa hè bella, ma periculosa assai. È per ciò chì hè di i nomi di lochi, hè appena n'importa chè dinù.



Ùn si dicerà mai abbastanza quantu e cundizione ponu scambià in furia in muntagna è quantu ci vole à esse prudenti. Di ghjugnu, u terribile sfundamentu di terrenu chì si n'hè purtatu sette persone hà messu à palesu quantu ùn si face attenzione à e cundizione meteorològiche.

A moda di a corsa, è di duppià e tappe di u GR 20 ùn arrangia nunda. Di regula, hè megliu à ùn esse à caminà u dopu meziornu, quand'elli schjattanu i tempurali.

L'accidente di st'estate hà messu à palesu nomi cunnisciuti da i passiunati di muntagna, ma forse micca da u grande publicu è... assai goffi.

Avà tuttu ognunu cunnosce u "Cirque de la solitude" è di u "Col Perdu", di u so nome corsu I Cascittoni è a Bocca Tumasginesca.

Ma da induve venenu ?

"Cirque de la Solitude" = "I Cascittoni" o "E Mute"

Trà Ascu è Niolu, hè u locu riputatu u più tennicu è u più difficiule di u GR20. Hè capita, chì a strada d'alta muntagna passa per stu locu salvaticu, bellissimu, inchjuzzatu, minerale, fattu di pentoni chì falanu à l'asseccu.

Ma ben ch'è salvaticu, u Cirque de la Solitude era cunnisciutu da l'omi. I pastori aschesi chì u frequentavanu. È l'anu chjamatu I Cascittoni.

Da u latu di U Mansu, a ghjente u chjama "E Mute" (infurmazione data da u CESIT, Cumitatu d’Istudii Scientìfichi è Infurmàtichi di a Tupunimìa di a Corsica).

Col Perdu = Bocca Tumasginesca

Situatu in cima di a stazione d'Ascu, sopr'à I Cascittoni truvemu dunque u Col Perdu, chì ùn avia nunda di "persu" postu ch'ellu era cunnisciutu sott'à u nome di Bocca Tumasginesca.

Avà l'IGN dà a doppia numinazione per certi lochi, ma sempre cù u sbaliu ("Cascettoni" invece di "Cascittoni").
Da induve vene u nome di u "Cirque de la Solitude" ?

A "Pointe des Eboulis", a "Tour Penchée", a "Combe des Chèvres"...

Di fatti, a muntagna corsa hè piena di nomi sfrancizati :

Sempre nant'à a cummuna d'Ascu è sott'à u Cintu, ci truverete a Tour Penchée. Ma chì u so nome corsu ? Averà esistitu, ma s'hè persu.

Listessu pè a Pointe des Eboulis, vicina di u Cintu. Averà avutu un nome quessa ? Micca sigura, hè di più una cresta ch'è una punta veramente identificata. S'ella avia un nome, s'hè persu.

Sempre in u massicciu di u Cintu, vicinu di a cima di u Paglia Orba ci hè a Combe des Chèvres. Custì dinù, stu locu averà avutu un nome corsu ?
Da induve vene u nome di u "Cirque de la Solitude" ?



U "Pic Von Cube" = A Punta Rossa

S'ella vi piace, puderete circà di fà u Pic Von Cube (2 247 m). Ma preferite forse u nome di Punta Rossa. Ella hè stata sbattizata cusì da u cunsigliu municipale d'Ascu in u 1961.

Félix Von Cube hè cunsideratu cum'è u piuneru di l'alpinisimu in Corsica. À a fine di u XIXu - principiu XXu, stu tedescu hà fattu parechji sughjorni in u massicciu di u Cintu. Li duvimu una descrizzione precisa di e muntagne corse è una cartugrafia impurtante. Hè ellu chì hà apertu è fattu cunnosce parechje vie d'appichjera (vi và cum'è parolla per "escalade" ?)

Oghje, nant'à e carte di l'IGN truvemu i dui nomi : "Punta Rossa ou Pic Von Cube".
Da induve vene u nome di u "Cirque de la Solitude" ?

Hè impurtante di rende omagiu à stu scentificu chì hà fattu per a cunniscenza di a muntagna corsa. Ma sin'à sbattizà un nome anticu d'una muntagna ?
Da induve vene u nome di u "Cirque de la Solitude" ?

"Le Trou de la bombe"

Quessu si trova in u massicciu di Bavedda. U Trou de la Bombe currisponde in veru à... U Tafonu di u Cumpuleddu. U nome vene da "compulu", termine di pastore chì indetta un accintu per l'animali.

Nomi turisticu vs. nome di a tradizione pasturale, quale hè chì hà da vince ?
Da induve vene u nome di u "Cirque de la Solitude" ?

È tanti altri nomi...

Quelli chì sortenu in muntagna truveranu nant'à i guidi tanti è carte IGN :

"Pointe Lejosne"
"La Grande Barrière"
"Les Grands Mulets"
"Le Pas de la Bergère"
"La Cafetière"
"Col Triple"
"Aiguille Paris-Chamonix"
"Le sous-marin de poche"
"Tour St-Etienne"
"La Brêche du Sphynx"
"La Marmotte"...

Circate bè, ne truverete centinaie cusì.


L'orìgine : u turìsimu di muntagna è l'alpinisimu

In a so Note d’orientation sur la question de la toponymie corse, scrive Stella Retali-Medori :

La présence de formes françaises voire étrangères sur ces cartes n’est pas liée nécessairement à l’urbanisation mais aussi au tourisme, notamment de montagne.

L'alpinisti fresteri principianu à interessassi à e muntagne corse à a fine di u seculu XIX. I primi sò inglesi : Freshfield, Tuckett. I fratelli Finch è u nurvegianu Bryn aprenu a "via Finch" in u Paglia Orba in u 1909.

Da vede stu filmu :


D'altri alpinisti sguizzeri, alemani (Von Cube), francesi (u scentificu Hellbroner) seguiteghjanu.

Da induve vene u nome di u "Cirque de la Solitude" ?

Ma hè sopr'à tuttu dop'à a segonda guerra mundiale chì l'alpinisimu si sviluppa in Corsica. E muntagne aschese è niulinche vedenu scalà di più in più ghjente, u turìsimu cresce, a cunniscenza di i massicci corsi si sparghje :
Da induve vene u nome di u "Cirque de la Solitude" ?

1971 : a creazione di u PNRC è di u GR 20

U 1971 hè l'annu d'un cambiamentu maiò : u Parcu Naturale hè creatu, cù u so GR20 è i so rifugi d'alta muntagna chì facenu cresce a frequentazione di i massicci corsi.

L'artigianu di u GR 20 si chjama Michel Fabrikant (1912-1989). Hè un tercanu di a muntagna chì s'hè lanciatu in a splurazione in detagli d'ogni muntagna corsa. Face a descrizzione di tutti l'accessi, tutti i viòttuli, tutti i stazzi è agrotti induv'ellu si pò dorme, da u Cintu à l'Alcudina.

In u 1971 esce u so "Guide des montagnes corses", in dui vulumi. Diventa a bibbia di tutti i passiunati di muntagna.

Da induve vene u nome di u "Cirque de la Solitude" ?

Stu libru permette à i passiunati, Corsi è fresteri, d'avè accessu à un mondu frequentatu da poca ghjente. A cunniscenza di a muntagna corsa deve assai à Fabrikant.

L'alpinistu và à vede quelli chì sanu, pastori è cacciadori. Interrugheghja, dumanda i nomi di lochi, s'interessa à a tupunimia. Certe volte cerca ancu di spiegalla...

Quand'ellu ùn ne trova micca... inventa un nome novu. È hè cusì chì i chjassi di muntagna sò pieni di nomi francesi. Tutti averanu avutu un nome corsu ? Micca sigura.

Ma certe volte ancu, sbatteza i nomi. Hè cusì chì "Col Perdu" rimpiazza à "Bocca Tumasginesca", "Le Cirque de la Solitude" caccia u nome di "I Cascittoni", u "Col Triple" quellu di "Bocca à e Sponde"...

L'IGN ripiglia u so travagliu, sti nomi si ritrovanu nant'à e carte, i libri... U male hè fattu.

Hè sempre colpa à l'altri ? Micca solu...

Ma ùn vale a pena di mette tuttu in colpa à l'altri è à i fresteri. Oghje, nunda impedisce i cunsigli municipali d'impone u cambiamentu di nomi di lochi. Per quessa, basta d'un cunsigliu municipale.

Ch'aspettanu i Corsi per dumandalla ?

l'11 di Ghjugnu 2015



1.mandatu da Giacomoni u 15/09/2015 12:03
« e Cascettoni » da i nostri sapientoni di l’IGN. Di regula, l’articulu feminile « e » dumanda u plurale di u nome finiscendu « e », fora di qualchì locu di Corsica centrale induve si dice per esempiu « e casi » per « e case » ma quì simu in Niolu o versu Ascu. Poi Cascettoni à locu di Cascittoni, ùn cunnoscenu micca a regula di a perdita di l’incalcu : cascetta, cascittoni. Eppo, seria ancu Cassittoni ma si pò accettà a doppia appellazione.
I nomi di i lochi scritti in corsu seria (o saria) bè, ma ùn ci vuleria micca ch’elli sianu scempiati da ghjente chì ùn lu sanu scrive. Esempiu di l’IGN, in cumuna d’Olmeta di Tuda, « Col de Santo Stephano » invece di Col (Bocca) di Santu Stefanu o di Santu Stè. Un antru esempiu in Rutali, sopra à u paese, locu scrittu da l’IGN : « Galle », infatti ghjè U Vallu (piuttostu chè Guallu) altrò in Corsica U Valdu (piuttostu chè Gualdu)

Luigi G.

2.mandatu da salinzucca u 15/09/2015 12:40
di recula santu s'impiega davanti à una vucale : Sant'Antone, Sant'Anghjulu. Allora perchè Santu Stefanu? San Stefanu ùn hè più curretta?

3.mandatu da Giacomoni u 15/09/2015 13:21
Per Santu Stefanu cum’è per Santu Petru (di Tenda) s’adopra a forma sana di « santu ». I nomi di lochi sò vechji è ci vole à tene contu di l’usu. Ma quandu ammentu i santi, dicu benintesu San Stefanu è San Petru.

4.mandatu da Musantu u 15/09/2015 14:18
I Ascu aghju sempre intesu dì da i vechji pastori: I CASSITONI. Allora u restu pocu importa.

Novu cumentu :


Seguitateci nant'à Facebook



Abbunatevi à a newsletter

Circà nant'à A Piazzetta