Accueil
Envoyer à un ami
Version imprimable
Partager

O Mitra, parlami corsu

Ùn hè micca tutti i ghjorni ch'ella si face una scuperta cusì. Hè statu trovu in Mariana un locu di cultu à Mitra (o Mithra), una divinità antica. Forse puderà fà qualcosa pè a Corsica ?



Ùn ci hè micca ch'è u Sporting chì mubilizeghja u sabbatu. Stu 25 di ferraghju l'INRAP (Institut national de recherches archéologiques préventives) organizava una ghjurnata "porte aperte" nant'à u situ di Mariana, in Lucciana.
O Mitra, parlami corsu

Ci vole à dì chì a scuperta d'un locu di cultu dedicatu à Mitra, un'antica divinità, hè stata spartuta assai in i media : Corse-Matin, Corse Net Infos, Le Figaro, Le Point, La Croix, RFI...

Per una volta, si parla in bè di a Corsica in tutti i media francesi. Mitra hà riesciutu un veru miràculu !

Ma perchè tuttu stu rimusciu ?

Mariana, cità antica

Mariana era una culunia rumana, fundata in 100 nanz'à Cristu. Dop'à a cunquista di a Corsica, unepochi di terreni eranu dati à i veterani rumani.

Avà si parleria di "colonisation de peuplement".

Vicin'à u sboccu di Golu, a cità si sviluppa sin'à esse abandunata à u Medievu.
O Mitra, parlami corsu

Hè à Geneviève Moracchini-Mazel ch'è no duvimu a più grande parte di ciò ch'è no cunniscimu di u situ anticu di Mariana. L'archeologa hà scavatu u situ trà u 1958 è u 1967, mettendu à palesu u cumplessu paleocristianu, vicinu di A Canonica.
O Mitra, parlami corsu

Ma quale era stu Mitra ?

Natu à u primu seculu, u cultu di Mitra ci vene da luntanu. Hè d'orìgine indo-iraniana, hè si saria spartutu per via di i suldati rumani.

Si tratta d'un cultu monoteistu, vicinu di u cristianisimu. L'imperatore Teodosiu u pruibisce in l'annu 392.

Mitra hè rapresentatu cù un "cappellu frisgiu" ("bonnet phrygien") in traccia di tumbà un toru chì sanguineghja. Un cane è un serpu beienu stu sangue.

Eccu per esempiu una scultura di Mitra, ch'ellu si pò vede à u Louvre di Lens :




O Mitra, parlami corsu

Eccu u bassu rilievu trovu in Mariana. Hè statu spaccatu (forse quandu u cultu hè statu pruibitu in l'Imperu rumanu ?).

U "mithraeum"

Si chjama "mithraeum" o mitreu u tempiu induv'ellu si pregava à Mitra. Ci hè un curridore centrale longu d'ondeci metri, è pusatoghji da i dui lati.

U cultu di Mitra si saria sviluppatu per via di i legiunari rumani. Si ritrovanu parechji tempii in Roma è Ostia. Bella inserita ch'ella era in u mondu rumanu, a Corsica hè dunque stata anch'ella tocca da sta religione. Nunda d'anormale dunque.
O Mitra, parlami corsu


À quandu d'altre scuperte ?

Sta scuperta ferma eccezziunale è i scavi archeologhi sò troppu rari. Ùn pudemu ch'è lagnacci ch'ellu ùn ci ne sia di più.

Speremu omancu chì una scuperta cum'è quessa ferà piglià cuscenza à l'opinione publica è à l'omi pulitichi chì sott'à i nostri pedi, a terra hè piena di tesori chì fermanu da truvà per capisce a nostra storia. È quessa, ùn hà nisun prezzu...


Di più detagli nant'à sta scuperta nant'à u situ di l'INRAP

u 25 di Farraghju 2017


Novu cumentu :


Seguitateci nant'à Facebook



Abbunatevi à a newsletter

Circà nant'à A Piazzetta