Accueil
Envoyer à un ami
Version imprimable
Partager

Voci è canti di a guerra di 14

Allora chì l'Auropa cummemureghja i so morti è chì a Corsica ùn si scorda di i soi, circhemu di fà u giru di i canti è e canzone di a prima guerra mundiale.



Ma principiemu cun l'arregistramentu di i prigiuneri corsi in Alemania di l'anni 1916-17. Stu ducumentu eccezziunale è cumuvente ci permette di stà à sente e voce di Corsi nati à a fine di u XIXu seculu.

Duvemu st'arregistramentu à u linguistu tedescu Wilhelm Doegen, chì face un'inchiesta cù i suldati ritenuti in i campi d'Alemagna. U so scopu hè di custituisce un archiviu di lingue, di canti, di musiche. Di paura ch'elli smarrischinu, hà da arregistrà 250 lingue è dialetti differenti.

À chì leghje, à chì discorre, à chì canta una canzona. Stu fondu si trova à l'università Humboldt di Berlinu.


U circadore sulliciteghja nove prigiuneri corsi. Si chjamanu Jean-Baptiste Quilichini, di u paese di Bilia, Jean Codaccioni di Sartè è di Bunifaziu, Vincent Orsatti di Quenza, François Rasori di Bastia, Carlu Anfriani d'Aregnu, Jules Chiaramonti di Piazzale d'Alisgiani, Pierre Cesari di A Riventosa, Jean Mamudda di Bunifaziu è Dominique Mosconi d'Aiacciu. Ottu seranu arregistrati in l'anni 1916 è 1917. Ne face l'arregistramente corsu u più anticu.

U catalogu di tutti st'arregistramenti hè in linea nant'à u situ di l'Università Humboldt, ma ùn si ponu micca ascultà

Per stalli à sente ci vulerà aspettà l'annata 1982 cù a surtita di u discu "Canzone di prigiuneri corsi in Alimania 1916/17" (edizione Cismonte è Pumonte) :


A bona nutizia hè chì stu fondu vene d'esse publicatu da i servizii di u patrimoniu di a CDC. Si ponu leghje i cumenti di u circadore Sébastien Ottavi è stà à sente l'arregistramenti quì :


Nant'à u discu ci sò quindeci arregistramenti. Fidighjemune qualchì unu da vicinu :

A Mosca

Hè Carlu Anfriani d'Aregnu chì canta sta vechja canzona d'orìgine veneziana, passata in u registru pupulare corsu. In u 1998 Diana di l'Alba ripiglia a canzona sott'à u nome di Socera è nora nant'à u so dischettu Sumenti d'Acqua (1998).


A Merla

Hè Carlu Anfriani chì canta A Merla, altra canzona à repetizione. Canta u Populu Corsu in u 1977 ripiglierà una variante, arregistrata sott'à u nome di A Merula nant'à u discu Canti di a terra è di l'omi.


U trè di ligna

Hè pussibile di stà à sente cum'ellu parlava un Corsu nantu in u 1895 cun l'arregistramentu di Jules Chiaramonti. Recita una puesia, intitulata "U trè di ligna". Scrive Sébastien Ottavi : "S’il interprète aux enquêteurs une chanson de conscrit intitulée U trè di ligna, le troisième de ligne, en référence au 3e régiment d’infanterie de Marseille, c’est sans doute qu’il s’agit d’une pièce populaire chez les militaires corses, dont beaucoup, surtout de la génération précédente, y ont effectué leur service militaire : lui-même n’est jamais passé par cette unité."

Avemu messu e parolle nant'à sta pagina.


Lui dui d'agostu à la mane

Hè arregistratu da Félix Quilici in u 1948 in Ascu. U cantava Minnellu (Dumenicu Guerrini) ma ùn si sà quale hè chì l'hà cumpostu. U lamentu conta u cutitianu d'un suldatu corsu, mubilizatu quand'ella hà schjattatu a guerra d'agostu di u 1914. E parolle sò semplice è a testimunianza hè forte. Quì ùn si risente nè brama di "revanche", nè voglia di cumbatte. Mancu animosità contr'à u nemicu. Ferma solu l'orrore di a guerra : Lu sangue curria à fiumi / Corsu è alemanu inseme.


Eccu a trascrizzione :

Lu dui d'agostu à la mane
L'appellu fù generale
L'effettu ch'ellu mi fece
Nù lu vi possu spiegane
Ma fin chì lu mondu esiste
Sempre si ne parlerà

Partendu da lu paese
Fù una grande impressione
Li vechji cù li zitelli
Pienghjìanu à dirottu core
Maladiscenu la guerra
Lu fucile è lu cannone

Inde la cità di Bastia
Quantu fùimu assiccati
À tuttu mumentu è ora
N'èramu irrassamblati
L'omi cù sacchi è fucile
I so cori addisperati

L'ora di l'imbarcamentu
Fù purtata à le nove ore
À la gara di lu Fangu
Fù la separazione
Po pigliàimu per Aiacciu
Una longa dirizzione

Durante più di sett'ore
Durò lu nostru caminu
In tutte le stazioni
C'era ghjente in isterminu
Chì aspittava lu fratellu
Lu maritu o lu cuginu

La partanza da Aiacciu
Fù la più trista ghjurnata
Da la nostra terra corsa
Fù l'ultima licenziata
Poi partimu à la fruntiera
Induve era u corpu d'armata

Appena n'àbbimu passatu
I lìmiti di la fruntiera
Culà principiàimu à vede
Li risultati di guerra
Una piana piena di morti
Ch'à dilla mi face pena

À dilla mi face pena
N'aghju sempre impressione
Tazzulati da le palle
Di fucile è di cannone

Appena fùimu culane
Davanti à quellu fracellu
Òrdine di falli onore
Ci dete lu culunnellu
Ma quantunque lu so gradu
Cuntentu ùn era manch'ellu

Lascemu reghje lu vinti
N'aghju abbastanza parlatu
Quella di lu vintisei
Quandu Mont fù pigliatu
Quessu sì chì lu paese
À li Corsi l'hè custatu

Furesta di Basencuru
Data del nove settembre
Per pudella ispiegane
Ùn vale carta nè penna
Lu sangue curria à fiumi
Corsu è alemanu inseme


Testu ricacciatu da : Antulugia di u cantu nustrale, libru trè (Ghjermana de Zerbi / Mighele Raffaelli, La Marge).


Canzone oghjinche

A Corsica ùn si ne rimetterà mai di a guerra di 14. In più di u tazzeghju (trà 10.000 è 11.000 morti), ci vole à piglià in contu i feriti è l'epidemia di grippa spagnola in u 1918. I paesi si sò viutati è e perspettive sò poche in l'isula. Per quelli chì sò sempre vivi ùn firmerà più ch'è l'esiliu.

Da leghje l'articulu di Didier Rey : La Corse, ses morts et la guerre de 1914-1918.

Hè cusì chì a guerra hà ispiratu parechji pueti è musicanti. Eccu una piccula scelta di canzone oghjinche chì ammentanu u ricordu di i Corsi morti in 14.

U ritrattu

Canzona cumposta da i fratelli Vincenti in l'anni sessanta. Antone Ciosi è Felì l'anu cantata anch'elli. U ritrattu hè quellu d'un suldatu corsu mortu durante a guerra, è chì si ritrova in ogni casa di paese...

U ritrattu nant'à a muraglia
Hè una vera calamità
Stringhje u core cum'è a tanaglia
Di quella chì ùn si pò scurdà



U 173

Hè un omagiu à u "173e régiment d'infanterie". Puru s'è no sapemu chì u 173 ùn era micca cumpostu unicamente di Corsi (nò ùn era micca "le régiment des Corses"...) è chì i suldati corsi eranu spapersi in parechje unità differente, stu regimentu hè sempre vistu cusì.

E parolle è a musica sò di Ghjuvanpaulu Poletti, hè statu cantatu da Antone Ciosi.

Eramu in tempi neri di e più feroce battaglie
Quantu funu i giuvanotti à cascà sott'à e mitraglie
Paisani o citatini, Orsu Carlu o Dumè
Sott'à a listessa bandera di u Centu settanta trè


Le Chemin des Dames

Hè unu di i più grandi successi di I Chjami Aghjalesi. Esciuta in u 1986 nant'à u discu "U Mio Cantu", hè stata cumposta da Dédé Nobili. È quantu seranu i sculari corsi à avè amparatu a storia di u so paese cun sta canzona ? Face riferenza à a battaglia di u Chemin des Dames, in Picardia, in u 1917. L'assaltu cummandatu da u generale Nivelle deve durà 48 ore à u più, è tufunà a prima ligna alemana. Ma l'affari ùn si passanu micca cum'è prevista. In qualchì ghjornu si contanu 30.000 morti. L'operazione gira à u fiascu è i capimachja s'inchjoccanu à mandà i suldati à u macellu. Hè u principiu di ciò chì si chjamerà "les mutineries de 1917"...


A Ballata di Mattea

Altra canzona di I Chjami Aghjalesi, sempre scritta da Dédé Nobili. Sorte nant'à u discu "L'Altu pratu di a memoria" (1983). Mattea hè in u so paese di Felicetu, in Balagna. Pienghje u so amore persu pè ste battaglie di u nordu di a Francia...

Nant'à u filmettu hè Canta u Populu Corsu chì l'interpreteghja.


A carta nera

Hè Voce Ventu chì a canta, nant'à u discu Rughju di Vita (2005). E parolle sò di Petru Leca è a musica di Federicu Sini. A carta nera hè quella purtata in e famiglie firmate in paese è chì annunzianu a morte d'un figliolu, d'un fratellu, d'un parente.
















u 14 di Nuvembre 2018


Novu cumentu :


Seguitateci nant'à Facebook



Abbunatevi à a newsletter

Circà nant'à A Piazzetta