Accueil
Envoyer à un ami
Version imprimable
Partager

A Corsica, campione di Francia pè e residenze segundarie



Di e regione francese, hè a Corsica chì hà a prupurzione a più forte di residenze segundarie. U fenomenu ùn hè micca propiu à u nostru paese. Di regule tocca e regione liturale o assuliate, ma dinù a muntagna, cum'è certe valle di Savoia o di Sguizzera. Circà di parlanne di manera scentifica, hè l'oghjettivu di u libru Le phénomène de résidentialisation dans les régions périphériques de l'Union Européenne publicatu da una fundazione auropea, u Centre Maurits Coppieters, a fundazione di l'ALE (Alliance libre européenne), Arritti è Le Peuple Breton. U studiu prupone d'apparagunà e situazione di a Corsica, di a Brittagna, di u Paese Gallese, l'isule Baleare. N'avemu parlatu cù Antonia Luciani, geografa urbanista chì hà codirettu u studiu è chì hè dapoi pocu cunsigliera territuriale Femu a Corsica.
Ritrattu A Piazzetta
Ritrattu A Piazzetta

Chì sò e regione d'Auropa e più tocche da u fenomenu di e residenze segundarie ?
Sò quelle chì anu un'ecunumia pruduttiva assai debbule : pocu o micca industria è agricultura, settore publicu forte. U puntellu principale hè spessu u turisimu, cum'è in Corsica, in Brittagna o in e Baleare. Hè quì chì l'ecunumia residenziale si sviluppa. U territoriu diventa tandu un spaziu di cunsumazione è st'ecunumia di u squilibriu si traduce cù a crescita di e case segundarie.

Chì sò e cunsequenze nant'à u pianu di l'ambiente, di i paisaghji ?
Sò parechje. Prima nant'à l'ambiu, perchè a gestione di e risorse (acqua, energia, mullizzu) hè marcata di manera furtissima da a variazione di pupulazione. I residenti à l'annu devenu tandu suppurtà elli u costu di l'infrastrutture è l'ecchippamenti, ma dinù a gestione di e risorse per una pupulazione chì hè prisente nant'à u territoriu di manera puntuale.
Dopu à u livellu di i paisaghji, l'impattu di e case segundarie hè tremendu. Sta pressione si traduce ancu da una cunsumazione fundiaria inchietante, pè u più nant'à u liturale. In più, a qualità architetturale ùn hè micca sempre quì, è luntanissima da l'architettura tradiziunale, quella chì favurizeghja u mischju suciale, i lochi di vita, i spazii cumuni.
Ritrattu Arritti
Ritrattu Arritti

Si leghje chì u territoriu diventa locu d'interessi, di cuncurenze. Spiegateci.
In fatti, u territoriu diventa un pruduttu cum'è un altru. Marc Simeoni ci spiega chì circa a medità di l'operazione immubiliare sò ligate à capitali fresteri è ch'è no simu in un mecanisimu di rendita (in francese « de rente »). Vole dì ch'ellu ùn si cerca micca à sfruttà, sviluppà o investisce per pruduce. Ma ch'è no simu in un sistema induve si crea valore aghjuntu benefiziendu di u guatru naturale.
Sta cuncurenza ùn pò andà. A cunsequenza principale hè una marginalizazione di a pupulazione lucale. Cù a speculazione è i prezzi di u fundiariu chì crescenu, ella ùn pò più allughjassi o allora à prezzi cumplettamente scunnettati da a realità è da u pudere di cumprà lucale.

Dite ch'ellu pruvucheghja squilibri, tensioni.
Si ponu custatà i squilibri à i livelli suciali è ecunomichi. A multiplicazione di l'impieghi publichi o precarii ligati à a stagiunalità di u turisimu mantene a maiò parte di a pupulazione lucale à un livellu debule. Una minurità prufitta di stu sistema, vindendu a so terra, appigiunendu appartamenti o case. Ma a grande magiurità hè fora di stu sviluppu ecunomicu è ne subisce e cunsequenze. D'altronde si vede in Corsica una prupurzione di puvertà forte forte. Hè a prova ch'è no avemu un svilppu chì impuverisce.

A Corsica, campione di Francia pè e residenze segundarie

Ch'avete custatatu à u livellu culturale ?
E regione ch'è no avemu studiatu, puru s'elle ùn anu a listessa storia, u listessu prufilu suciologu o demugraficu, anu tutte patutu e listesse cunsequenze : una perdita culturale, o ancu una perdita d'identità. In più di quessa sò regione chì anu una lingua detta « minuritaria », una cultura tradiziunale o una demugrafia debbule. Tutti l'attori interrugati in u studiu dicenu chì senza arnesi d'integrazione nant'à a lingua, a cultura, l'alloghju, l'ecunumia è l'impiegu, i populi ponu esse suppelliti.

È puru in Corsica ùn simu in a listessa situazione ch'è à Maiorca. Quallà ci sò cumunità strangere chì campanu guasi in parallellu di a vita di i Maiorcani. Si principia à vede zone induve a cuncentrazione di residenze segundarie hè tale ch'è no avemu pupulazione cusì differente da quelle lucali è chì ùn si mischjanu cun elle.

Quantu si ponu cuntà residenze segundarie in Corsica ? Cumu fà a differenza trà quelle chì sò patrimuniale, quelle di i Corsi in i so paesi, è quelle di i ricchi fresteri chì ùn sò interessati ch'è per l'estate ?
I studii fatti da l'Università di Corsica mostranu chì nant'à 55.000 residenze segundarie, 30% appartenenu à lucali, 8% à strangeri, 62% à cuntinentali, diaspora cumpresa. A Corsica hà a particularità d'avè una quantità significativa di case patrimuniale, chì sò spessu a prupietà di famiglie chì a casa principale diventa segundaria dop'à una morte, o perchè chì u paese hè abandunatu perchè troppu luntanu da i lochi d'impiegu. A prublematica di e residenze segundarie, viote è chjose una grande parte di l'annu ùn cuncerna micca ch'è u liturale, ma dinù i paesi di l'internu. Hè per quessa ch'ella hè cumplicata di mette in anda una tassa forte chì s'appiegheria à tutte e residenze segundarie, senza distinzione.


u 17 d'Utrovi 2017
U Webmaestru



1.mandatu da Gajas fabrrice u 21/07/2022 22:56
https://www.youtube.com/watch?v=ZlAhdBbJLLg

Novu cumentu :


Seguitateci nant'à Facebook



Abbunatevi à a newsletter

Circà nant'à A Piazzetta