Accueil
Envoyer à un ami
Version imprimable
Partager

U Cullettivu Massimu Susini : "a maffia in Corsica, nigà o luttà ?"

U 12 settembre Massimu Susini hè statu tombu da a maffia in Carghjese. Un mese dopu era creatu un cullettivu anti maffia. Li avemu postu unepoche di dumande nanz'à a ghjurnata organizata u 17 di dicembre, in Corti. Ci seranu dibattiti è una serata culturale.




Dui mesi dopu à l’annunziu di a creazione di u cullettivu, induve ne site ?
Emu compiu a fasa di strutturazione propiu nicissaria à u nostru cumbattu. I statuti di l’associu, porta voce di u Cullittivu, sò stati posti in prifittura. Avemu elettu una direzzione culligiale di 14 parsone chì sò impignate in tuttu in la riflessione è l’azzione di u Cullittivu. Ci hè vulsutu à piglià in contu a sicurità, à esse in situazione di risponde à i numarosi media chì ci anu chjamatu, à chere spiigazione à l’esecutivu di a CDC, à a prifetta. Ùn semu stati senza fà nulla. È fatta fine urganizemu una sirata di cuntrastu è di canti, di stu marti 17 dicembre in Corti à 6 ore di sera in lu spaziu Natale Luciani à l’università.

S’hè parlatu assai di semantica, è di sapè o nò s’ellu si pudia parlà di maffia in Corsica.
Ghjust’appuntu di semantica si ne parlarà mentre u cuntrastu di Corti stu marti. « A maffia in Corsica : Nigà o luttà ? », eccu u tema di u cuntrastu. Quellu chì nega a realità di a maffia ùn hà nè pinseri nè frastorni. Tandu ùn hà bisognu di luttà. A cosa strana ghjè chì quelli chì neganu a realità di a maffia in Corsica, ci dicenu ch’ella hè una parolla siciliana. Chì a criminalità urganizata in Corsica ùn hà micca sumiglia cù a maffia siciliana. Fora chì a maffia siciliana, si pò ancu parlà di maffie, hè in mutazione prufonda. Quella mintuvata da Sampiero Sanguinetti hè a maffia palermitana, a Cosa Nostra. Quessa ùn ricopre micca tutta a Sicilia. Da un’altra parte, oghje a parolla maffia spicificheghja una criminalità urganizata particulare. U mondu sanu impiega sta parolla pà parlà di stu tipu di criminalità chì appratende esse un putere à paru di quellu ch’ella si dà a sucetà civile.

Perchè hè impurtante ?
A semantica hè u prima tarrenu di cumbattu. E parolle dicenu u mondu. Sò l’attrazzi di u pensamentu. Orwell ci hà fattu capisce quantu u cuntrollu di a lingua era di primura pà ogni putere. « A guerra ghjè a pace » dice Big Brother in « 1984 ». A parolla hà un putere. Noi altri Corsi a sapemu quand’è no dimu « u gattivu male » pà ùn avè à dì « u cancaru ». Dì a parolla (maladetta) saria quant’è à facci ghjugne u male addossu. Ci hè un aspettu irraziunale inde a nigazione di a maffia in Corsica. Ancu ind’è quelli chì si dicenu raziunalisti.


A prefetta hà dichjaratu à France 3 chì sta parolla ùn li piace. Cumu ci vole à interpretalla ?
Eccu un esempiu d’irraziunalità di una parsona chì raprisenta u putere francese è u pensamentu cartezianu.
Ùn risponde micca cù argumenti sinnati. Dice « sta parolla ùn mi piace », vi pare d'esse una risposta à l’altura di u prublema ?
Parlendu d’una donna ch’ hè stata prustituta si dicia « a fattu a vita », quessa era a risposta d’una sucetà campagnola à quale ùn piacianu tantu e parolle sputrite.
Ma una prifetta ùn hè una campagnola, hà fattu l’alte scole di a republica. Fatta fine, scappa è fughje
di quant’ella hè stumacata o impaurita da a parolla maffia.
O invece saria forse ch’ella ùn ne vole parlà da ùn avè conti à rende ...



I Siciliani ci mostranu ch’ellu hè pussibule di luttà contr’à a maffia. Perchè in Corsica hè cusì difficiule ?
A maffia in Sicilia hè una realità vechja. Una realità arradicata da anni è anni di cumplicità cù u Statu talianu. A resistenza ci hè sempre stata. E vittime belle numarose. Ma a resistenza pupulare è culturale mai ùn hè piantata. Mancavanu l’arme ghjuridiche. Dipoi ch’elli l’anu e cose sò cambiate assai (si veca u filmu « Il tradittore »). Anu suffertu assai, parchè a realità suciale siciliana (alleanza di l’aristocrazia è di i maffiosi) è a storia (alleanza cù i stati uniti è a demucrazia cristiana) li hà datu una putenza sprapusitata.
In Corsica ùn avaria da vene cusì dificiule postu chì a maffia hè in fasa di custruzzione. A dificultà oghje vene da a nigazione d’un fenomenu chì piglia forza ogni ghjornu. S’è no ùn femu nulla avà, dumane sarà di di più duru. Quantu chì parechji abbiinu intaressu à ùn svilà u periculu pà u nostru paese.

Capaci, in Sicilia / Wikimedia commons
Capaci, in Sicilia / Wikimedia commons

Avete dettu chì a maffia hè nemica di u populu corsu…
Sicura chì a maffia hè un periculu pà u populu corsu. S’ella ci hè sempre stata una criminalità in Corsica, ancu puru s’ella hà ghjuvatu à certi eletti in certi tempi, mai ùn hà avutu u putere ch’ella t’hà oghje. Un putere chì và criscendu.
A maffia hè l’incuntrariu di a civilità. Di a cultura tradiziunale di u populu corsu. A maffia prupone di capivultà i valori di a tradizione corsa arradicata da fà di u soldu, di a sbacca, di u predaghjime a cultura corsa nova, in cunsunenza cù un certu mondu cum’ellu và.
A maffia ùn hà ideulugia pulitica.
Eppuru viaghja cum’è un’ urganizazione pulitica di tipu tutalitariu cù mezi terruristi. Ma ùn rivindicheghja nulla. Cusì... pare d’ùn avè esistenza.

Ci vole chì u Statu metti i mezi. Ma a sucetà, i Corsi, noi tutti, chì pudemu fà ?
Una maffia ùn pò esiste cà cù a cumplicità, più o menu prufonda, di parechji elementi di l’apparechju di Statu. Ma u Statu ùn hè monoliticu. Ci sò ancu republicani veri (hè stata listessa in Italia/Sicilia) chì ponu esse cunvinti di u periculu di a maffia in Corsica. Circhemu di facci sente da quessi quì. Anu mezi tremendi pà cumbatte a maffia. Basta a vulintà pulitica (in Italia s’hè vista cù e lege anti maffia à partesi da l’anni 90).
È noi ? À noi ci tocca à luttà ogni ghjornu. Cù a parolla, cù u gestu, cù u ciarbellu, cù a cultura. Cù e lotte suciale, cù a lotta pà a lingua, cù e lotte pulitiche, sindicale. Vale à dì ùn svià di u nostru duvere di corsu è di citadinu.
Si pò ancu ricusà di dà u cumerciu à i maffiosi, dassi di manu pà produce è ùn piantà di dumandà i conti à l’eletti chì, à senteli dì, sarianu senza putere.
A maffia, ella, t’hà un putere. Quellu di tumbà l’omu unestu, travagliadore è curaghjosu.
Quessu l’omu corsu di a tradizione, ci vole à dallu cum’è mudellu à a nostra ghjuventù.
Hè quì a mamma di tutte e battaglie !

Dibattitu è veghja, u marti 17 di dicembre

À partesi da 6 ore, in Corti à u spaziu Natale Luciani.


u 16 di Dicembre 2019


Novu cumentu :


Seguitateci nant'à Facebook



Abbunatevi à a newsletter

Circà nant'à A Piazzetta