Accueil
Envoyer à un ami
Version imprimable
Partager

6 di ghjennaghju 1980, l'affare "Bastelica Fesch"

Si chjama "affare Bastelica Fesch" una storia chì hè principiata di ghjennaghju di u 1980, in u paese di Bastelica. Un commandò di barbouzes eranu cullati per tumbà militanti naziunalisti...



Cunniscite a canzona di Canta u Populu Corsu, Ghjennaghju (parolle di Ghjacumu Thiers, musica di Ghjuvanpaulu Poletti), cantata in u 1981 in Parigi è chì ammenta st'evenimenti :


A storia principia dunque u 6 di ghjennaghju di u 1980. Semu in Bastelica. Una vittura ghjunghje in paese. Nentru ci sò trè omi, è un pacchettu d'arme in u cascione : Un Smith è Wesson Magnum, un P 38, una carabina Remington, un fucile Herstal calibru 12.
6 di ghjennaghju 1980, l'affare "Bastelica Fesch"

Facenu parte di Francia, un gruppu di barbouzes vicini di u SAC (Service d'Action Civique è di u RPR.

Tandu u clima in Corsica hè più ch'è tesu. À u muvimentu naziunalistu chì s'hè strutturatu dapoi una decina d'anni li rispondenu i barbouzes di Francia, chì plasticheghjanu i militanti naziunalisti.

Fiura : unita-naziunale.org
6 di ghjennaghju 1980, l'affare "Bastelica Fesch"

L'omu chì deve esse tombu hè u poveru Marcel Lorenzoni (mortu in u 2000). Militante naziunalistu attivu, facia parte di quelli chì eranu à a Cave Depeille in Aleria, in u 75. Tandu hè à l'UPC (Unione di u Populu Corsu).

À u prucessu, s'amparerà chì u commandò di trè omi duvia purtà Lorenzoni à un gruppu venutu da Corti, incaricatu di tumballu à Capu di Fenu.
6 di ghjennaghju 1980, l'affare "Bastelica Fesch"

Ma Lorenzoni hè statu messu à capu di l'operazione. A vigilia, una chjama telefonica anonima l'avia prevenutu.

Hè cusì chì... un commandò aspettava u commandò. A vittura di Francia hè piantata da una trentina d'omi, militanti naziunalisti è paisani bastergacci.

U pianu hè quessu : si chjappa i barbouzes, li si face parlà, si chjama i giurnalisti per una cunferenza di stampa per spiegà a situazione è dinunzià a barbuseria francese, è si dà l'omi à a pulizza.

À u capu di u commandò barbusu ci hè u cummandante Pierre Bertolini, 55 anni. Anzianu ispettore di a securità civile à a prefettura d'Aiacciu, si pensa ch'ellu hè u capimachja di Francia. Ci hè Alain Olliel, 35 anni. Tene un'armureria in Aiacciu è si presenta cum'è militante di u SAC è di u RPR. Eppo ci hè Yannick Leonelli. Si presenta cum'è un militante di u FLNC infiltratu in Francia. Serà ellu chì averà prevenutu à Lorenzoni ? Ùn si sà.

U cummandante Bertolini, capimachja di l'operazione.
6 di ghjennaghju 1980, l'affare "Bastelica Fesch"

Alain Oliel. Nant'à ellu, a so carta di u RPR è quella di u SAC...
6 di ghjennaghju 1980, l'affare "Bastelica Fesch"

6 di ghjennaghju 1980, l'affare "Bastelica Fesch"

U terzu omu di u commandò si chjama Yannick Leonelli. Si presenta cum'è un membru di u FLNC infiltratu in Francia. Di l'avisu di a stampa di l'epica, u so rollu hè stranu è sempre avà ùn si sà tuttu di a so storia.
6 di ghjennaghju 1980, l'affare "Bastelica Fesch"

I naziunalisti pensanu chì Francia (una cinquantina d'attentati anti naziunalisti dapoi a fine di l'anni 70) hè vicina da u putere di diritta, è da a prefettura di Corsica.

U risiciu hè ch'elli mettinu tuttu à palesu... U Statu piglia l'affare à u seriu. È di cunferenza di stampa, ùn ci ne serà mai. U paese di Bastelica hè accintu da e forze di pulizza, armate cun ghjilecchi paraballe.
6 di ghjennaghju 1980, l'affare "Bastelica Fesch"

A prima pagina di Libé :
6 di ghjennaghju 1980, l'affare "Bastelica Fesch"

6 di ghjennaghju 1980, l'affare "Bastelica Fesch"
L'arsanale di Francia.

À principiu, Pierre Bertolini avia parlatu d'una semplice "partie de chasse entre amis"...

Sentendu u culpacciu ghjunghje, i Bastergacci cù i trè omi di Francia sò scappati è si sò rifughjati in Aiaccu, à l'ottellu Fesch, in piena cità.

Ma Parigi ùn vole neguzià. Preferisce e bastunate à u dialogu. Dice u prefettu :

"Pas de tractations avec les preneurs d'otages, qui sont des criminels de droit commun ; la légalité doit être respectée ; les forces de l'ordre sont renforcées"

Tuttu ciò chì "les preneurs d'otages" volenu, hè di tene una cunferenza di stampa per mustrà à l'opinione publica l'esistenza di e pulizze di l'ombra, manipulate da a pulizza officiale.

U Statu risponde "securità" è manda u rinforzu. Cresce a tensione in Aiacciu. Carrughju Fesch, ci sò incidenti trà naziunalisti è pulizzeri. In tutta a cità, u dispusitivu securitariu hè impressiunante.

Ma cumu esse siguri ch'ellu ùn accaderà nunda à i militanti naziunalisti chì tenenu sempre prigiuneri u commandò di Francia ? Disgraziatamente, si sà chì in Corsica, in sti casi custì, u peghju hè sempre pussibule. Cum'è in Aleria...
6 di ghjennaghju 1980, l'affare "Bastelica Fesch"

Manifestanti è pulizzeri s'affrontanu in cità. A pulizza multiplichghja i cuntrolli è a pressione ùn calerà più.

Un duttore di u SAMU chì andava à purtà succorsu à un cliente di l'ottellu Fesch hè braccatu, pistola in capu, da u CRS.

In u cumbugliu di a notte di u 9 à u 10 di ghjennaghju, un omu caccia una pistola è tirà nant'à i CRS. dui sò feriti, unu hè tombu.
6 di ghjennaghju 1980, l'affare "Bastelica Fesch"

Più nimu pare cuntrullà a situazione. E forze di l'ordine sò di più in più nerbose. U giurnalistu di Le Provençal hè braccatu da i pulizzeri.

U signalamentu di l'omu chì hà tiratu hè ch'ellu si spiazzava "cù una donna capibionda". In u cumbugliu, a pulizza face focu nant'à una vittura. A so cunduttrice, Michèle Lenck, 32 anni, hè tomba. Era capibionda.

In listessu tempu, da un'altru latu d'Aiacciu, a pulizza tira nant'à una vittura. Pensavanu chì u cunduttore vulia furzà u cuntrollu pulizzeru. Pierre Marangoni, 23 anni, hè tombu.
6 di ghjennaghju 1980, l'affare "Bastelica Fesch"

In fine di contu, hè l'ondeci chì l'occupanti si rendu à u GIGN. Seranu ghjudicati più tardi. Ma a storia hà fattu un rimusciu terribule in Corsica. Ci seranu manifestazione di sustegnu massicce i ghjorni à vene.

Un'altra versione dicerà chì Bertolini hè statu cappiatu da i so superiori. Hè per quessa chì i naziunalisti sò stati prevenuti à tempu.

Ma pocu impreme. A storia averà messu à palesu l'esistenza di i barbouzes à l'inseme di a pupulazione, è di u rollu stranu di u Statu, chì hà circatu à prutegeli.

U merre di Corti di l'epica, Michel Pierucci (diritta), dicerà à Libération :

"Ce sont les clans qui sont à l'origine de l'introduction en Corse des polices parallèles. Des élus de droite comme de gauche. D'autres élus étaient au courant. A eux tous, ils couvraient une administration qui, de son côté, se chargeait, à son tour, de la protection des barbouzes. Tout cela relève de l'Elysée. (...) Les risques que les autorités ont pris pour empêcher la conférence de presse des nationalistes à Bastelica s'explique simplement. Le pouvoir avait peur que Bertolini se mette à table, qu'on cite des noms."

U vescu di Corsica, Monsignore Thomas, averà marcatu st'episodiu cù e so parolle di pace è a so vuluntà di truvà un dialogu, di pettu à u silenziu ghjacciatu di u Statu.

In quant'à l'opinione publica, pare difficiule dop'à quessa di fidassi à u Statu, chì hà mustratu a so durezza è sopr'à tuttu chì tutti i culpacci sò pussibuli...
6 di ghjennaghju 1980, l'affare "Bastelica Fesch"

6 di ghjennaghju 1980, l'affare "Bastelica Fesch"
Da leghje l'articulu di Le Mémorial des Corses, in linea nant'à Unità Naziunale.


Scrittu u 06/01/2016. Aghjurnatu u 09/01/2017.

u 9 di Ghjenaghju 2017



1.mandatu da franz u 05/01/2015 14:42
tanti ricordi, tanti....aspettemu a seguita : a prigiò d'Aiacciu....

2.mandatu da marcu u 05/01/2015 19:56
U putere di a dritta "naziunal-statalista"……………… .

3.mandatu da a ciaccera u 06/01/2015 18:53

4.mandatu da Ghjuvanluca u 07/01/2015 10:12
Avà ,si capisce parchì ù Statu francese ricusa ù studiu di à storia di Corsica!
Cuscenza Sporca.
Bellissimo Articulu.
Bravi à a Redazione di "A Piazzetta"....(ghjurnalismu e infurmazione fatti cume dev'esse fattu).

5.mandatu da VincentBady u 10/07/2015 05:11 (da un teleffuninu)
Ensure you take Allopurinol with a complete glass of water and beverage sufficient water throughout the therapy in general. Make sure you mention any kind of serious negative effects of Allopurinol like pain or blood loss when urinating, peing much l

6.mandatu da lesexpertcesfinicesdomage u 06/01/2016 22:07
o quelli di a piazzetta, certi articuli ci vuleria à mandà li à BFM TV, Itele, C dans l'air, à i sapientoni di Canal à u manghja merda di Ruquier, u paymobil di France 2.....è tutti di manera à ch'elli ùn morghinu micca troppu bufali...

Novu cumentu :


Seguitateci nant'à Facebook



Abbunatevi à a newsletter

Circà nant'à A Piazzetta