Accueil
Envoyer à un ami
Version imprimable
Partager

U top 50 di i nomi struppiati

Facenu 200 anni ch'elli sò struppiati i nomi di lochi corsi. Paesi, muntagne, paisoli è cità, u sterminiu hè generalizatu.



U top 50 di i nomi struppiati
À i cani i nomi di lochi corsi ! L'antica memoria di i nomi si sfassa per lascià a piazza à nomi struppiati è plasticati.

Eccu u Top 50 di i scumpienti di a tupunimia corsa...


1. Erbalonga : Erbalunga. Si duveria dì "Erbalonga", ma pè snobisimu è pè cunneria, "Erbalunga" s'hè generalizatu in i media è in a sucetà. D'abitutine, hè u "U" corsu chì hè trasfurmatu in "O" talianu. Quì, hè u cuntrariu.
2. E Canne : Les Cannes. E Canne, quartieru d'Aiacciu hè statu trasfurmatu è sfrancizatu in "Les Cannes". Hè megliu, face appena "Croisette".
3. Portivechju : Portovèk. Quandu u merre stessu di a cumuna ùn sà prununzià u nome di a so cità, hè ch'ellu ci hè un prublema...
4. U Borgu : Borgaux. Anne-Marie Natali ùn hà ancu trasfurmatu u nome di a so cumuna in "Le Bourg", per avà preferisce prununzià "Borgaux".
5. Santa Maria Sicchè : Sainte Marie Siché. U nome corsu face troppu paisanu, serà megliu à prununziallu à a pinzuta.
6. I Salini : Les Salines. Face sempre megliu di traduce, casu mai ùn ci sia più Corsi per capisce...
7. La Côte des Nacres : Ci vole dinù fà piacè à i turisti, nò ?
8. Padulella : Moriani-Plage. U veru nome ùn attira abbastanza turisti, ci vulia à aghjustà un "plage" per capisce chì ci hè u mare. Ci piglianu veramente per baulli...
9. E Cascittoni : Le Cirque de la Solitude. U locu u più famosu è difficiule di u GR20. Custì c'era bisognu di dà un nome più spaventosu per rende a spassighjata più esòtica, 30 anni nanzu à Koh-Lanta...
10. Costa Verde : Tandu, i lochi si chjamavanu Tavagna, Muriani, Campulori... Ma per attirà u mondu s'hè pigliatu mudellu nant'à e coste spagnole. Sapete, sti lochi à turisti chjamati "Costa del Sol", "Costa Brava" o "Costa Blanca"...
11. Bocca Tumasginesca : Col Perdu. Ghjustu nanz'à "Le Cirque de la Solitude", ci hè u "Col Perdu". Per impressiunà appena di più i pumataghji.
12. "Piétra" : Avà si dice "j'suis d'Piétra" o "J'vais à Piétra" per parlà di Petranera, Petra di Verde, Petracurbara o Petraserena...
13. L'Agriate : Le Désert des Agriates. Di disertu ùn ci n'hè mai statu postu chì u locu era cultivatu è ci falavanu i pastori niulinchi è aschesi à impiaghjà. Ma qualchissia un ghjornu hà decisu ch'ellu si duvia chjamà cusì, per fà bè.

14. Ferringule : Farinol. Serà troppu dura di prununzià u nome di "Ferringule" per ch'ellu sia rimpiazzatu da Farinol ?
15. Fiumicìculi : Fiumitchicol. Quale ùn s'hè mai vistu prupone u vinu "Fiumitchicol" ? A prununzia corsa saria bè Fiumicìculi, cun l'accentu nant'à nanzu à l'ultimu "i".
16. Poghju : Podj. Ch'ellu sia d'Oletta, Marinacciu, di Nazza o di Venacu, U Poghju hè diventatu "Poggiaux" o "Podj".
17. Sant'Andria di Boziu : Sainte André de Bozio. Incredibile ! U miràculu di a tupunimia hà riesciutu à transfurmà un "Santu Andria" in "Sainte Andrée". Purtantu, u poveru omu ùn era micca transessuale...
18. A Verdese : Verdez. Da prununzià cum'è "merguez"...
19. U Viscuvatu : Véscaux. Nò, ùn si dice più U Viscuvatu ma "Véscaux". Hè purtantu più goffu, nò ?
20. E Penne Rosse : Les Aiguilles de Popolasca. In più, ùn si trovanu mancu in Pulasca ma in Castigloni...
21. U Tafonu di u Cumpuleddu : Le Trou d'la bombe. Stu locu, picculu "Capu Tafunatu" si trova in Bavedda. Ma forse u nome corsu ùn hè micca abbastanza capiscitoghju pè i nostri amichi turisti...
22. A Punta Rossa : Pic Von Cube. Và bè chì l'alpinistu Félix Von Cube si meritava forse un bellu omagiu, andà sin'à sbattizà una muntagna, forse micca...
23. U Traunatu : La Dent d'Asco. Hè vera, s'assumiglia à un dente. Ma avia u so nome corsu nanzu d'esse sbattizata.
24. Auddè : Aullène. Da prununzià "Hollène".
25. U Sàlice : Salisse. L'anzianu paese di Sàlice si chjama avà "Salisse". Umbeh...
26. Zicavu : Zicavaux. Un grande clàssicu...
27. Venacu : Vénacaux. A finale in "cu" era cunsiderata cum'è troppu scuretta pè e fine è dilicate arechje francese...
28. Bustànicu : Bustanicaux. Vede quì sopra.
29. Costa Serena : Cumu inventà una identità turìstica surtita da indocu à un locu carcu di storia (Aleria) è di memoria corsa (terra d'impiaghjera di i paesi muntagnoli).
30. Purtichju : Portitch' o Porticcio, tempi fà si chjamava Purtichju, à l'epica quandu c'eranu i Corsi.
31. Erbaghjolu : Erbajol. À un mumentu, in i tempi antichi, si dicia "Erbaghjolu" per parlà d'Erbajolo...
32. Livia : Lévy. Avà si chjama "Lévy" u paese chì si chjamava Livia.
33. La Pointe des Eboulis. A quarta cima hà più alta di Corsica hà persu u so nome corsu. Forse persu per sempre, a memoria hè smarita... Ci ferma stu nome piuttostu guffissimu.
34. Sulinzara : Zarà. Nunda à chì vede cù una marca di vestiti, ma i militari di a BA 126 di U Travu anu riesciutu à sbattizà u locu cusì.
35. Monte Ritondu : Avà si dice Rotondo...
36. Alcùdina : Cusì bella muntagna chjamata oghje "Incudine" (prununzià à l'usu francese "un cudine")
37. Carghjese : Cargèz. Nome resu cèlebre cun ciò chì i giurnalisti in ricerca di sensassiunale anu chjamatu "le berger de Cargèz".
38. I Sanguinari : Oghje Les Sanguinaires...
39. Le Sentier Douanier : Si chjamanu "Sentier Douanier" ogni chjassu vicinu da u liturale... Ma dugana ùn ci n'era !
40. Capaux di Fénaux : Passate per un baullu s'è vo dite Capu di Fenu...
41. Agosta Plage : U nome hè a trasfurmazione di A Costa, sempliciamente.
42. Chjurlinu : Etang de Biguglia. Perchè "Etang de Biguglia" allora ch'elle ci sò dinù e cumune di Furiani è Borgu ? U nome tradiziunale hè Chjurlinu.
43. Vicu : Vicaux. Vede i nùmeri 27 è 28.
44. Suddacarò : Sollacaraux.
45. Tàravu : Taravaux. Chì piacè di prununzià i nomi corsi cum'è Bordeaux...
46. Tighjime : Da prununzià oghje "Té Ghim"
47. Muratu : Sapete, Murateaux induve Saint Michel hà rimpiazzatu à San Mighele ?
48. Golu : Poveru à ellu chì tuttu u mondu chjama oghje "Le Golaux"
49. L'Etrême Sud : A regione di a Pian d'Avretu (Figari, Portivechju) sin'à Bunifaziu si chjama oghje "L'Extrême Sud" (ci hè ancu u Sud Football Club). Originale, nò ?
50. A Corsica : avà ci vole à dì : La Keurse.

Per fà piacè à i turisti, s'inventanu dinù pienu di nomi novi, cum'è : Le Voile de la Mariée, La Cascade des Anglais, Le Petit Capo, La Petite Bretagne...

In muntagna u scempiu hè tremendu : La Tour Penchée, La Tour Saint Etienne, La Brêche du Sphinx, La Marmotte (hè vera, ci n'hè pienu in Corsica !), La Cafetière, La Pointe Lejosne, Le Col du Vallon, L'Aiguille Paris-Chamonix, Les Deux Soeurs, Les Grands Mulets, Arête du Diable, Brêche des Géologues, Le Col des Forgerons...

Un sbagliu ? Qualcosa da aghjustà ? Scrivite u vostru cummentu !

l'11 d'Utrovi 2010
U Sgaiuffu


Da u più recente à u più anzianu | Da u più anzianu à u più recente

16.mandatu da orsucciu u 11/10/2010 12:33
Par ciò chì hè di i struncaturi in "O", ci n'hè à buzeffu, je monte à "Boco", je descend me prendre une mine à "Povo", "puton, keske c'est beau Saint Flo", in "E" dinò, "je monte à Basté" par Bastilicaccia...

U "rouleau comrpesseur" ùn si pinatarà micca, ghjè leccu par mè...

15.mandatu da canistrellu u 11/10/2010 12:33
trà Ampugnani è Tavagna ci hè una muntagna chjamata Cruciriolu

a prima trasfurmazione hè stata di spiccà in Croce Riolo

eppò cumu i vandali di l'amministrazione ùn capiscenu nunda, l'anu finalmente cambiatu in Croce Niolo

Oghje l'IGN è ancu a ghjente di u locu u chjamanu Croce Niolu...

eccu cumu i hooligans di l'IGN è di l'amministrazione francese anu riesciutu à fà un pezzu di Niolu in Castagniccia !

14.mandatu da orsucciu u 11/10/2010 12:25
Ci hè un picculu locuditu à a surtita nordi d'Aiacciu, cù anzi vigni, si chjama U Pratitondu. (è ancu, ùn sò s'idd'hè u nomi d'urighjina...). Si trova nant'à a cumuna di Sarulla-Carcupinu.
Ma i nosci amichi di a DDE (sò i principali vassali di i francisati toponimichi, sareti d'accunsentu cù mecu), ani decisu :
in primu tempu di chjamalu Pratu Tondu (in 2 paroddi), è in sicondu tempu, dopu ch'iddu sia cascatu u paneddu nant'à strada di a Piraccia (quì dinò, ùn si dici micca Peraccia...), ani dunqua rimpiazzatu ssu paneddu cù un novu "flambant neuf" duva ci hè scrittu Prate Tondo.

Eccu, ghjè oghji u novu nomi ufficiali d'issi tarri agriculi, sfrutatti anc'oghji da pastori è agricultori. Pudeti pichjà nant'à Goggle Maps, vidareti chì ghjè bè Prate tondo...ogni volti ch'eu passu davantu in vittura, mi stringhja a canedda...

"Identità? Iè, l'aghju a mo carta!"


13.mandatu da mamo u 11/10/2010 12:11
"U balabudjiu"(nome di un pozzu inde u fiume "Ascu" diventa "le bala",allora si sente: "tu vas au bala..."Ohimè!! i tintacci!!

12.mandatu da u troppu stroppia u 11/10/2010 12:00
è ci hè peghju chè Portovèk, si dice dinù Povaux per dì Portivechju

ch'orrore!

11.mandatu da u troppu stroppia u 11/10/2010 11:58
Rinosu è micca "Monte Rénoso"

10.mandatu da estrimei u 11/10/2010 11:57
Pe (dicroce, tranera, tramuneta ,traserena....) e micca Pie(dicroce, tranera, tramuneta ,traserena....)

9.mandatu da KÜG u 11/10/2010 11:50
Champlan

8.mandatu da mifaticanu u 11/10/2010 11:25
pour aller a oretzz tu passes par folelle direction pied de crosse juste sous le mont saint pierre eccu induve ne simu

7.mandatu da estrimei u 11/10/2010 11:22
u Ritondu e micca u Monte Rotondu
e pe i curtinesi : chjarasgiolu e micca u "refuge"

6.mandatu da topu pinzutu u 11/10/2010 10:34
Punta à u corbu sopra Corti ... certi averanu vistu parechji corbi volà sopra pè chjamala "pointe du corbeau".
Hé cusi faciule a topunimia : basta à traduce, perchè tandu andà à fà tanti studdii é cercà lingue indo-europeane...

5.mandatu da Milanista u 11/10/2010 08:12
U fiume di u Nebbiu ùn si chjama nè Aliso nè mancu Alisu mà l'Alisgiu, cume l'Alisgiani...

4.mandatu da estrimei u 11/10/2010 08:11
Macinaghju e micca Maginaghju

3.mandatu da estrimei u 11/10/2010 08:07
eu a Penna Rossa - chi he sopra a Upulasca -ha dicu a u "singulare"
aghjusteraghju:
u ponte a canavaghjolu , ((pont de Saint Laurent)-un si pò zifrà ! -) chi he a perte diritta quand'omu fala da Francardu a Ponte Leccia e chi apre a straca chi và 'nu e Valle Rustie e u Rustinu.
Gavignani e micca Gavignanu
Tavignani e micca u Tavignanu
a bocca a u Pratu e micca a bocca di u Pratu
Alisgiani e micca Alesani
Maginaghju e micca Maginagio o maginage
e po ci he sta manera di parlà -a usu di u conte di Cala Purcina - e chi he un veru stirporiu: portovec, portische ,bocognane, ... (custi u e si dice euh a usu frencese)

2.mandatu da Sfrancisemu.. u 11/10/2010 08:06
E "ste Francie" che no chjamemu avà u "Continent"...è po pè di i Corsi ùn si dice spessu indè a stampa les "Insulaires"...pè ùn fà a sfarenza trà quelli chi so è i stranieri ( francesi cumpresi...) "E parulle so Palle" dicia quellu.. ùn ci nè scurdemu...è "Focu à a Ceppa".....
Chjamemu un ghjattu , un ghjattu..!!" dice u pinzuttu, cume si puderebbe di in corsu..??

1.mandatu da anto u 11/10/2010 08:05
Mi ricordu di cio ch'ellu dicia l'anzianu merre di Venacu ,quand'ellu vedia a finale "o" cambiata in "u" e chi Venaco diventava Venacu :un c'hè ch'a cghjamalu "hemorroides " .

1 2 3
Novu cumentu :


Seguitateci nant'à Facebook



Abbunatevi à a newsletter

Circà nant'à A Piazzetta