Futbol

L'invasione di i clubs corsi

Sàbatu u 25 di Maghju 2013

Thiriez avia dettu chì Bastia "nuit à l'image du football français". Trippa per ellu è pè u foot business, ci seranu dui clubs bastiacci prufessiunali quist'annu chì vene...


L'invasione di i clubs corsi
U CAB hà riesciutu una prova chì nimu aspettava. Battendu à Créteil mentre chì Mandrichi battia à Fréjus, l'altru club bastiacciu riesce una doppia accessione in dui anni. Si ritruverà dunque prufessiunale quist'annu chì vene.

Peccatu chì u GFCA ùn appia riesciutu à mantenesi in L2. Averia fattu un bellu doppiu derby è una bella seria di pena in capu pè i membri di a cummissione di disciplina di a LFP...

In tantu a pena in capu serà dinù per a CAB pè a gestione di u stadiu di Furiani è di a so famosa "plus belle pelouse d'Europe".

Ma femu u paragonu :

Parigi : 2 milioni d'abitanti, 1 club prufessiunale.
Bastia : 43.000 abitanti, 2 clubs prufessiunali.

Vene à dì chì sì Bastia avia a pupulazione di a capitale di a Francia, averia 93 clubs prufessiunali.

Quandu si sà e difficultà ch'elli anu scuntratu quelli chì anu pruvatu di fà un "segondu grande club pariginu" (Red Star, Paris FC, Matra Racing, Saint-Denis Saint-Leu...) ci hè di chè surride.

Allora avà, cosa si pò sperà per u futbol corsu ? Mandà un terzu rapresentente in L1 ? O mandà à Antisanti, Prupià o l'US Corti in National ? L'invasione di i clubs corsi in u futbol francese s'arresterà quì ?

Attualità corsa

"À vendre, keurse"

Venari u 24 di Maghju 2013
"À vendre, keurse"
Aghju un annuniziu à fà di a parte di u faussaire di l’avucatu Georges Kiejman, agente immobiliaru à è so ore perse.

Eccu u paperu ufficiale ch’ellu m’hà lasciatu, incu l’intestatura di u cabinettu. Allora :

"À VENDE  : Isula chjamata Corsica, bellu è grande terrenu di 8.700 chilometri quadrati,

1000 chilometri di liturale à disposizione, ideale per custruì golf, residenze di vacanze, si pò tuttu bettunizà, ùn ci hè micca prublemu, stu terrenu cumporta dinò muntagne numerose, d’altitudine diverse è variate, incù a pussibilità di fà muntagne russie è altre atrazzione, tiru à a carabina, « casse boîtes » etc...

Hè venduta incu una banda d’animali salvatichi, si pò fà una riserva naturale.

U tuttu liquidatu, chi a sò prupirietaria, Mma Francia, un hà piu soldi."

Ci n'hè chì sò interessati ? Scriviteci puru !

Attualità corsa

È u corsu diventò officiale !

Venari u 24 di Maghju 2013

È si i Corsi si mettianu infine à pruvà di salvà veramente a so lingua ?


È u corsu diventò officiale !
Eccu ! Dapoi u venneri 17 di maghju, a Corsica hà dunque duie lingue officiale, u corsu è u francese. Avete dunque u dirittu di parlà corsu à i CRS chì v'arrestanu o quand'è vo andate à a posta.

Bon, hè quantunque appena di più cumplicatu chè quessa.

Ma quantunque, u votu di u prugettu di cuufficialità purtatu da Petru Ghionga hè storicu per parechje ragioni. 70% di l'eletti di a CTC (nisun votu contru) anu mandatu un messagiu forte in Parigi : sta lingua hè in perìculu è ci vole un veru pianu Marshall per salvalla. E misurette è l'ozzionalità ùn ghjovanu à nunda.

Di sti dui ghjorni di dibattiti, ùn riteneremu micca quelli chì si sò ridiculizati. À diritta, Marie-Antoinette Santoni-Brunelli duvia sentesi appena sola. Hè stata a sola à vutà u prugettu. L'hà detta : ùn ci hè chè a cuufficialità chì pò permette di salvà a lingua.

Ùn riteneremu micca i dinosauri chì cuntinuveghjanu à dì chì "le corse doit s'apprendre en famille" (en français dans le texte). Ùn sò più chè 10% i Corsi à trasmette a so lingua in famiglia. Ùn riteneremu non più quelli chì s'opponenu à tuttu è ùn pruponenu nunda.

Ùn riteneremu micca u ridiculu di sta situazione. Dui ghjorni di dibattiti, 112 amendamenti posti per impuzzichisceli... Finalmente, hè quessu u scandalu. Ci hè vulsutu à avè aspettatu quarant'anni per vede una magiurità d'eletti corsi dì chì in stu paese ci ponu campà duie lingue. Ch'ammaestrà a lingua di i so antichi hè una ricchezza è un'apertura tremenda versu e lingue latine è nant'à u mondu.

Ùn riteremu micca non più quelli chì anu sceltu dapoi u principiu di fà paura, chì anu parlatu di "discrimination" è di "projet dangereux". Anu fattu nece d'ùn sapè ch'ùn prugettu di cuufficialità si misura à longu andà, nant'à vint'anni, chì a furmazione hè longa...

A sapemu chì u più difficiule cummencia, chì tuttu ferma à fà, ch'ellu sia in e scole, in i media, in l'intraprese, in casa... è ch'elli ci vulerà à mette i mezi.

A sapemu dinù chì u Conseil Constitutionnel ci aspetta è chì forse ci tuccherà à falà in carrughju.

Ma quantunque, stu votu hè storicu. Perchè u messagiu mandatu in Parigi hè forte : noi, Corsi, vulemu salvà a nostra lingua, è tene ciò chì face a nostra specificità in un mondu di più in più uniformizatu.

U messagiu mandatu à a sucetà corsa hè forte dinù. Ci anu dettu durante anni è anni ch'è no duviamu scurdacci di a nostra lingua, vergugnacci di sta lingua troppu roza, troppu paisana, di stu populu troppu chjucu.

Ci hè dunque vulsutu à aspettà quarant'anni per capisce chì sta lingua era di tutti, micca solu di i naziunalisti. Giacubbisti, Corse Social Democrate, cummunisti, Une Nouvelle Corse è naziunalisti anu mustratu ch'elli pudianu cuntrassi nant'à un sugettu dettu "sensìbule". Anu riesciutu sta "rivuluzione di villutu" è datu cusì appena d'ossigene à stu paese.

Hè longu quarant'anni. Hè assai tempu persu. Ci sò troppu numerosi i sacrifizii, l'anni di prigiò, e vite arruvinate per ghjunghjene quì.

Iè, stu votu, porta un picculu messagiu di speranza pè a giuventù corsa, in un attualità sempre più pessima. È sè no faciamu a scumessa di lascià qualcosa à i nostri figlioli, è di pruvà di salvà veramente sta lingua ?

Sucetà

Fate a musica, micca u sport

Venari u 17 di Maghju 2013

Pè seduce una donna, hè megliu à esse musicante chè spurtivu. Hè stata dimustrata di manera scentifica.


Fate a musica, micca u sport
Hè a crisa pè i spurtivi techji di muscu in vesta Millet. A ci hà detta u situ di Ouest-France

Un circadore brittonu hà dimustratu chì e zitelle preferianu dà u so nùmeru di telleffunu à un omu cù una ghitarra chè à un omu cù un saccu di sport.

U so studiu era semplice : un omu andava à parlà à zitelle in carrughju. À quandu avia una ghitarra, à quandu un saccu di sport, à quandu ùn avia nunda.

Nant'à 300 donne, 31% anu datu u so numeru quand'ellu avia a ghitarra. 14% quand'ellu era "neutru". Solu 9% anu accettatu di dà u so teleffunu quand'ellu avia u saccu di sport.

Spurtivi, avete dunque 91% di liccia di pigliassi un rastellu. Vale a pena di fà u footing tutte e sere è di piglià l'abbunamentu "à la salle" !

Un altru studiu di listessu tippu ci dice dinù chì musica ci vole à cunnosce. Un annu, avia pruvatu duie canzone cù e zitelle, una di Francis Cabrel, una di Vincent Delerm. A cunclusione hè ch'ellu hè megliu di sunnà "Je l'aime à mourir" (58% di bon risultati) chè "L'heure du thé" di Delerm (72% di rastelli, quantunque...).

Per infurmazione, "L'heure du thé" hè què, è ùn hè micca una magagna.

Disgraziatamente, studiu ùn parla micca di e canzone d'Hubert Tempête.

Attualità corsa

Un scumpientu ùn ghjunghje mai solu. In più di i duppati, di a caravana publiciataria è di u diavule, cù u Tour de France ghjunghje Gérard Holtz.


È in più, ci abbuchjeremu à Gérard Holtz
Corse-Matin hà datu un'infurmazione impurtante sta settimana.

Gérard Holtz hà cunfirmatu a so presenza nant'à a longa lista di i castichi chì veneranu cù u Tour de France st'estate.

Ma ùn v'inchietate, i cummentarii di Gégé nant'à a Corsica seranu senza clichés. U giurnalistu hè un amicu di a Corsica, dice ch'ellu cunnosce à Purtichju è à Portivechju. O piuttostu Portitch è Portovèk.

Hà da esse longu stu giru...
U Webmaestru

Attualità corsa

Mancu più castagne !

Venari u 10 di Maghju 2013

"Si la Corse est indépendante on mangera quoi ? Des châtaignes ?" Nò, mancu quessa. Ancu i castagni corsi averanu forse da smarrisce per via di un insettu, u "cynips".


Mancu più castagne !
U "Cynips du châtaignier" ùn hà mancu u so nome in corsu, è purtantu face i disguasti tremendi in Corsica.

St'insettu venutu da China hè in traccia di stirpà u castagnetu corsu. Una sola bestia pò arruvinà un arburu, è fà calà a so pruduttività da 60 à 80%.

Ci hè di menu in menu frutti è pocu à pocu sò abbandunati i castagneti, digià tocchi da e malatie è da u inchjostru.

I mezi per luttà contr'à questu quì sò pochi. U trattamentu chìmicu ùn marchja micca. Sola una piccula vespa, chjamata Torymus Sinensis, chì s'attacca à u Cynips ottene risultati. Pocu à pocu si prova d'introduce sta vespuccia in u castagnetu corsu ma ùn si sà s'ellu viaghjerà. U trattamentu serà longu. I pruduttori di castagne è di farina pisticcina sò inchieti assai.

Averemu ancu da perde u nostru arburu, introduttu 2000 anni fà da i Rumani ?

Addiu pulenda, fasgiole, frittelle è torte pisticcine...

È a CTC ferà una cummissione pè truvà un altru nome à a Castagniccia.

A stagione turistica cummencia è ci lagnemu di l'invasione di pumataghji, chì ùn durerà chè qualchì settimana. Ma ci sò certi "envahisseurs" chì facenu peghju è chì arruvinanu a Corsica in prufundura.

Attualità corsa

U vinu rosé ùn riesce micca à Fillon

Venari u 10 di Maghju 2013

In u 2007 in spiazzamentu in Corsica, u primu ministru François Fillon cappia una bomba : «je suis à la tête d’un État qui est en situation de faillite». Sei anni dopu, mette sta frasa in colpu à l'agricultori corsi chì l'anu fattu beie.


U vinu rosé ùn riesce micca à Fillon
Sta frasa avia fattu parlà assai. Semu di settembre 2007 è François Fillon cappia durante un viaghju in Corsica chì :

" Je suis à la tête d'un Etat qui est en situation de faillite sur le plan financier, je suis à la tête d'un Etat qui est depuis quinze ans en déficit chronique, je suis à la tête d'un Etat qui n'a jamais voté un budget en équilibre depuis vingt-cinq ans. Ça ne peut pas durer. "

In u ducumentariu di Franz-Olivier Giesbert Nicolas Sarkozy, secrets d'une présidence chì hè passatu nant'à France 3 avemu infine a risposta di u perchè di sta frasa.

U culpèvule hè... u vinu :

" On a bu un peu de rosé " hà dettu. È dopu chì stu ghjornu c'eranu dinù

" les syndicats agricoles qui demandaient de l'argent... "

Cappià e cunnerie è mette tuttu in colpu à l'amichi chì u facenu beie, a scusa hè vechja cum'è u mondu ! Ma a Francia ùn hè veramente in traccia di fà paglietta ?
U Webmaestru

Attualità corsa

A settimana internaziunale di a cunneria

Màrcuri l'8 di Maghju 2013

C'era u festivale di Cannes, noi simu à u primu rangu di u festivale di i Conni. Ma ùn sapemu micca quandu si pianterà.


Simu d'accusentu, in Ponte Novu cummencianu i castichi.
Simu d'accusentu, in Ponte Novu cummencianu i castichi.
Aviate passatu una dumenicata appena strana. Mentre ch'è vo pensavate sempre à a strage di Furiani, Thiriez ellu dicia : "pas question de faire du 5 mai une journée sans football".

Hè appena dura, ma avà avete capitu ch'ellu ùn ci hè nunda da aspettà da a u presidente di a LFP è da u futbol prufessiunale, induve i soldi sò rè.

Aviate sempre u 5 di maghju di traversu in a gola eppò surpresa ! Hà attaccatu Valls, scatinatu. S'hè cappiatu nant'à France Inter. Trè volte, malgradu e rimarcate di i giurnalisti, hà ripetutu chì "la violence est enracinée dans la culture corse".

Passemu nant'à 40 anni di lascia corre di u Statu è di sottu sviluppu chì anu permessu à e maffie di prusperà in Corsica. A dice u ministru : hè culturale, hè dunque tutta colpa vostra è ùn ci hè nunda à fà. Purtemu tutti a viulenza in noi, ùn simu micca cum'è l'altri ma ci la feranu à civilizacci.

Dopu hè cascata a sanzione di a LFP : si ghjucheranu i derby à porte chjose è in cuntinente. Bon d'accordu avemu fattu i conni noi dinù. Ma hè culturale vi dimu !

Infine oghje 8 di maghju casca l'articulu di Le Point nant'à Ponte Novu :

"On connaît le Corse poseur de bombes, le Corse incendiaire, le Corse gabelou, le Corse fatigué, le Corse chanteur a cappella, le Corse truand, le Corse "si tu touches à ma soeur, t'est mort !". Mais peu le Corse "sauve-qui-peut". Pour cela, il faut remonter au 8 mai 1769, le jour de la bataille de Ponte Novu qui vit le massacre de centaines de Corses par l'armée de Louis XV. Ces nationalistes de la première heure ne combattent pas encore la tête dans une cagoule, mais l'arme au poing à visage découvert. Remarquez, cela ne leur réussit pas tant que ça : ce jour-là, non seulement le fier Corse prend ses jambes à son cou devant la mitraille ennemie, mais il se fait massacrer par ses alliés prussiens"

È dumane, chì cascherà pè a settimana internaziunale di a cunneria ? Ma dopu, rassigurateci, serà finita, chè ?

Attualità corsa

Per caccià a viulenza in Corsica, ci vulerà à stirpà i Corsi ?


Invitatu da nant'à France Inter, Manuel Valls hà turnatu à fà forte. Interrugatu da un'auditrice corsa chì si lagnava di e dichjarazioni di u ministru ("C'est desespérant d'entendre dire que ça fait partie de notre culture..."), Manuè ùn vole sente nunda:

"Les premières victimes de la violence sont les Corses... Ma si ripiglia : "...sont les Français, puisque la Corse est profondément française."

Dopu à essesi scaldatu, attacca:

"Oui, la violence est profondément enracinée, c'est la région où il y a le plus d'assassinats et de meurtres. Vous voulez que le ministre de l'intérieur nie cette réalité, qui est aussi enracinée dans la culture corse ?"

I giurnalisti Patrick Cohen è Bernard Guetta u ripiglianu, stunnati : "Dans la culture corse ?! Vous le répétez ce matin ? Dans la culture corse il y a la violence ?"
Valls : "Mais c'est une réalité ! L'omertà, le silence, le règlement d'un certains nombres d'affaires par le meurtre, l'assassinat, le fait que des mafias prospèrent sur l'île (...)"

U giurnalistu : : "Mais quand vous dîtes 'dans la culture corse' tous les Corses se sentent impliqués..."
Valls : "Ils doivent nous aider à lutter contre cette violence !"

Più tardi Bernard Guetta volta una terza volta nant'à i so pruposti : "Est-ce qu'il ne faudrait pas plutôt dite 'enracinée dans UNE culture corse que dans LA culture corse ?"
Valls : "Je prends votre amendement avec plaisir. Il y a une partie de la culture corse qui connait cette violence."

Cunclusione di u giurnalistu : "Bon, on s'y est repris à trois fois pour amender la phrase..."

Hè bè un ministru di a Ripublica chì l'hà detta, in u 2013. Tutti i Corsi sò culpèvuli, è forse avà ci vulerà à stirpà a cultura corsa per pacificà a Corsica.

Futbol

È avà, sanziunati per stu t-shirt ?

Dumenica u 5 di Maghju 2013

A LFP minaccia di sanziunà u t-shirt purtatu da i ghjucadori di Bastia è di l'OM.


È avà, sanziunati per stu t-shirt ?
U Sporting è l'OM s'eranu messi d'accunsentu pè purtà una maglietta induv'ellu era scrittu "non aux matches le 5 mai" nanz'à a partita di sabbatu (da vede nant'à u situ ufficiale ).

Ma l'affare ùn hè micca piaciutu à i delegati di a LFP. Hè La Provence chì a conta.

Amparendu a nutizia, u delegatu Jacques Fiore hè andatu à vede à Vincent Labrune, presidente di l'OM : "En tant que vice-président de la Ligue, vous ne pouvez pas laisser faire ça"... nanzu di piglià u ritrattu di u t-shirt per mandallu à Thiriez.

U giurnale spiega chì Labrune è Thiriez si sò spiegati per teleffunu. U presidente di a lega hà dettu chì fendu cusì risicava 15.000 euri d'amenda.

Parlate di memoria, vi rispondenu sanzione.

Chì si pò aghjustà ?
1 2 3 4 5 » ... 125






Seguitate A Piazzetta nant'à Facebook

L'articuli


Abbunatevi à u giurnale

Abbunatevi à u giurnale
Per abbunavvi à u giurnale o cummandà i vechji nùmeri, si passà quì


Site più di 19.000 à avè l'applicazione iPiazzetta !

Site più di 19.000 à avè l'applicazione iPiazzetta !
Eccu, site più di 19.000 à avè caricatu l'applicazione di A Piazzetta nant'à l'AppStore !

L'applicazione viaghja per iPhone è iPad, ma dinù Android è WP7.

a prima applicazione d'un media corsu.

Sò state sviluppate da una intrapresa corsa, DuoApps !


Ricircà nant'à A Piazzetta

Inscription à la newsletter