A bona nutizia, hè chì Mickaël Vendetta si ne và. A gattiva, hè ch'ellu puderia rifugiassi in Corsica.
Mickaël Vendetta l'avia prumessa nant'à u so blog : "Je ne resterai pas en France si Hollande passe au Pouvoir". Bona nutizia dunque, u sustegnu nùmeru unu di Sarkozy duveria smarrisce di a scena mediàtica.
Ma a gattiva, hè chì cù i risultati di Sarkozy in Corsica (55,87%), u nostru paese puderia diventà u rifugiu pè i sustegni di l'oramai ex presidente, à cummincià pè Mickaël Vendetta.
Ùn anderà micca in L'Alzi (100% di voti pè François Hollande).
Ma hà a scelta : Rusiu 93,5% di i voti pè Sarkozy, Ciamanacce 93,4, Bustanicu 87,9, A Porta d'Ampugnani 85,1, U Tassu 88,5, E Piazzole d'Orezza 86,3 chì facenu megliu chè... Neuilly sur Seine (solu 84,2 !)
È di siguru, U Borgu 80,1% pè l'UMP.
Pè e cumune chì anu vutatu à Hollande, ci hè sempre L'Alzi chì face tòmbula è chì puderia accoglie da quì à pocu à Hugo Chavez.
Ma dinù : E Casevechje 94,2% pè u candidatu di u PS, Ortiporiu 93,1, A Nuvale 91,2, I Pirelli d'Alisgiani (90,7), Muracciole (86), Ogliastru (85,4), Sant'Andria di u Cotone (85,3), Bilìa (84,4), U Salgetu (83,1), A Crucichja (82).
Cun risultati sìmili, serà chì l'elettori di sti paesi anu cunvinzioni pulitiche forte à l'UMP è à u PS, à u puntu di fà risultati degni di certi paesi africani ? Serà ch'elli sò tenuti da i so merri ?
O ch'elli votanu cum'è u so merre perchè "iè ma capisci, le maire il est gentil, il fait des choses pour le village et il nous a rendu beaucoup de services" ?
Les assesseurs de François Hollande ont contesté ce matin deux signatures sur la liste d'émargement au bureau centralisateur No 1 présidé par le maire Georges Mela. Ils ont relevé deux paraphes en face de deux personnes décédées. Ceci est contesté par les responsables du bureau et les assesseurs de Nicolas Sarkozy, mais les socialistes entendent bien faire figurer cette réclamation au procès verbal.
Piombu ! E chjame à a mubilizazione di François Hollande è di Nicolas Sarkozy anu francatu e porte di u cimiteriu. I morti sò à manca o à diritta ? Eccu una bona dumanda...
Bona nutizia, hè nata l'AOC "charcuterie corse". Hè stata presentata in... Murtoli. U sìmbulu per dicci ch'ellu ùn serà micca pè i Corsi, ma pè turisti i più ricchi ?
Infine l'avemu, l'AOC di carne purcina corsa. Speremu ch'è no ne puderemu prufittà ancu noi è ch'ellu eviterà e derive di i purcelli chinesi. Arricurdatevi di u scumpientu tragi-còmicu di i stands corsi di u Salon de l'agriculture.
Ma induve i capizzoni corsi anu fattu a presentazione di l'AOC "charcuterie corse" ? In Alisgiani, induve a carne purcina hè cusì bona ? In Tàravu induve l'agricultori ùn anu micca tutti porci chinesi ? In Vallerustie, chì pruduce u figatellu cusì fine ?
Nò, l'anu fatta in... u duminiu di Murtoli, ci dice Corse Net Infos.
Dopu ci spieganu l'organizatori chì : "Le choix du lieu, plus que par sa situation géographique exceptionnelle, se voulait symbolique, puisqu’il permet de faire un lien entre le tourisme et l’agriculture. Comment prétendre à un tourisme de qualité si l’on n’a pas une agriculture de qualité et si l’on n’a pas des produits de qualité ?"
Eccu, hè detta. St'AOC tantu aspettata ùn saria una bona nutizia pè i purcaghji corsi ? Pè u sapè fà nustrale ? Pè i paesi di l'internu ? Pè i Corsi ?
In un locu di lussu, ci dicenu chì hè sopr'à tuttu una bona nutizia... pè u turisimu.
Dunque, si deve avè bona sciarcutteria... pè avè un turisimu di qualità.
Si deve cantà canzone corse... per fà un turisimu culturale.
Si deve difende i nostri munumenti... per fà un turisimu identitariu.
Si deve prumove à Napoléon... per fà un turisimu stòricu.
À forza d'ùn pensà chè turisimu, ùn ci rindimu mancu più contu chì i Corsi sò diventati strangeri in u so propiu paese.
À i ricconi è i turisti, u prisuttu AOC in Murtoli.
À i lonzi corsi, i knackis è u prisuttu made in China di u supermercatu.
Esse sustenidore di Bastia vole dì suppurtà centinaie di macciacci, d'inghjustizie è di culpacci. Ma ci hè dinù qualchì mumentu di gioia. Eccu u best of. Ci scambia di a suppa di musu...
È hè per via di sti mumenti chì u Sporting hè più chè u club.
Allora ch'ellu serà forse da quì à pocu campione di L2 (l'ultima volta era in u 1968), ci semu dumandati chì sò state e più grosse emuzioni risentite, in tantu chè sustenidore.
Da Philippe Gottardi à Claude Papi, passendu pè Yves Mangione è Antò Drobnjak, eccu e 17 più grande gioie chì anu fattu a storia di stu club appena speziale.
Di siguru, ùn pudete micca esse d'accussentu... À voi d'arricchisce stu classamentu in i cummenti.
Invitatu à u Canal Football Club, Jérôme Rothen hà dettu : "on espère fêter la montée mardi avec le peuple corse".
Sarkozy ùn ne parla, Hollande non più. Emile Zuccarelli è Jean-Paul de Rocca Serra in 1991 avianu vutatu contr'à u Statutu Joxe chì ricunniscia "le peuple corse, composante du peuple français". U Conseil Constitutionnel censurava più tardi st'articulu. Per elli dunque, u "populu corsu" ùn esiste micca.
Pè referendum, i Svizzeri anu decisu di limità à 20% e residenze segundarie. In Corsica, certi trovanu chì 75%, ùn hè micca abbastanza.
Un referendum era organizatu in Svizzera (chjamanu quessa una "votation"). L'iniziativa d'un ecologistu era chjamata « Pour en finir avec les constructions envahissantes de résidences secondaires » è dumanda a limitazione à 20% di residenze segundarie in e cumune.
L'argumenti :
Diminuer le nombre de lits froids : vale à dì case piene di mondu in perioda turistica (quattru settimane à l'annu à u più), viote u restu di l'annu. "On va créer des villages fantômes" dicenu i Svizzeri.
Augmenter les habitants des villages. : "Nous ne voulons plus d’une extension des constructions qui fait grimper les prix, expulsant les locataires de leurs propres villages, où tout devient trop cher".
Terre natale menacée.Nos enfants aussi sont en droit de profiter encore de montagnes intactes. → Finissons-en avec ces lotissements sans âme de résidences secondaires qui dévorent et enlaidissent nos paysages ! Des sites et des paysages intacts sont un atout touristique.Trop de résidences secondaires mettent cet atout en danger. → Arrêtons cette défiguration de nos régions alpestres qui menace le tourisme ! Spéculation et affaires lucratives. La frénésie de la construction fait exploser les prix. → Halte à la perte de logements abordables pour les autochtones ! Un mètre carré par seconde. Voilà ce que nous perdons en terres cultivables, précieuses, jour après jour, année après année. → Arrêtons cette perte irrémediable, causée en grande partie par les résidences secondaires ! Préserver le patrimoine et sauver la nature contre le bétonage.
U contru-argumentu hè "tourisme = emplois".
In Corsica, ne simu in certe cumune di u liturale trà 50 è 75% di residenze segundarie, è certi eletti pensanu ch'ellu hè troppu pocu. S'è no arrestemu di custruisce, "on va tuer la Corse !" (sic) ci dicia Antoine Giorgi.
I Svizzeri anu sceltu di limità à 20% e residenze segundarie. In Corsica, si pensa chì u sviluppu passa solu pè l'immubiliare è u turisimu. E terre agrìcule smariscenu per fà piazza à lotissements novi novi. I merri cercanu di mudificà i PLU sott'à a pressione di u settore di u BTP. U Statu chjode l'ochji : u prefettu Patrick Strzoda ùn hà datu ragiò à i prufessiunali di u bastimentu in Portivechju ?
"Iè ma capisci, le tourisme et l'immobilier, ça va créer des emplois". Tantu peghju si a sucetà corsa ella, si sfragella appena di più ogni ghjornu.
Hè una di e rare cumune induve a candidata FN hà fattu 0 votu (5 cumune nant'à 360 : A Munacìa d'Orezza, E Casevechje, A Parata è Currà), a sola induve Sarko ùn hà nisun sustenidore.
Serà l'anima di Sambucciu d'Àlandu chì hè sempre viva in Boziu ?
DSK, Robert Hue, è Laurent Fabius puderanu dumandà l'esiliu puliticu in paisucciu buzincu, casu mai Sarkozy sia elettu presidente di a Ripublica...
Bastia ùn serà mai un club cum'è l'altri. Quist'annu chì vene, serà in L1 è cum'ellu hà dettu Thiriez, cuntinuverà di "nuire gravement à l'image du football français".
7 anni dopu à avè persu a so piazza in L1, dui anni dopu à a so retrogradazione in CFA, u Sporting hè di ritornu. Hè l'occasione di salutà qualchì amichi nostri :
Frédéric Thiriez : per l'inseme di a so opera anti-corsa.
Gervais Martel : u presidente di Lens chè no lascemu ellu dinù in fondu di a classifica di L2.
Jean-Jacques Panunzi : chì ùn vulia micca chì a CTC salvi u Sporting durante l'estate 2010.
Henri Legarda, presidente di Le Mans : avia dettu nant'à Bastia chì : « Les rencontres se déroulent toujours dans une agressivité permanente et un climat de terreur. ». U so club hè sempre in l'ultimi di a classifica.
Jean-Claude Darcheville : chì avia rispostu à a dumanda Le pire public de France ? « Celui de Bastia. Ce sont vraiment des c... J'aurais bien aimé que le club descende en CFA. Dès lors, il n'y aurait pas de déplacement là-bas... »
Mamadou Niang : Chì s'era battutu cum'è un lione in u 2005 per marcà contr'à u Sporting. Avia dettu tandu ch'ellu vulia fà tuttu per fà falà à Bastia in L2.
È di siguru, tutti quelli chì si sò tichjati durante anni è anni quand'elli eranu dirigenti di u Sporting. Falatu in National, Bastia ùn interessava più à nimu. Di ritornu in L1, speremu chì i manghjoni stianu u più luntanu pussibule da Furiani...
Sapiamu chì a Corsica era à diritta, vene di passà à a strema diritta (Le Pen 24%, Sarkozy 31%). U FN in testa in 42 cumune è... 0% in 5 cumune.
Ciò chì ci vole à ritene di i risultati in Corsica, in 15 punti :
1. A Corsica hè passata da a diritta à a diritta dura. Sapiamu chì i Corsi eranu cunservatori, ecculi ultra-cunservatori : Sarkozy 31,4%, Le Pen 24,4%
2. I candidati "regiunalisti" facenu menu di 10% : Bayrou 5%, Joly 2,3%, Poutou 1,1%
3. Le Pen in testa in 42 cumune, segonda in un centu di cumune, guasi 39.210 voti, ci n'era statu 24.281 in 2002 à u segondu giru.
4. Le Pen in testa in i lotissements: Le Pen face tòmbula in e cumune di u peri-urbanu : Biguglia 31,5%, Furiani 30%, Lucciana 32,2%, U Borgu 24%.
5. Le Pen face tòmbula dinù in certe piccule cumune rurale induve ùn ci hè mancu un arabu : Rusàzia 56,9%, U Pianu 48%, A Vulpaiola 40%, Upulasca 40,8%, A Mazzola 35%...
6. Purtantu, a CTC hè à manca. Almenu chì a manca di Giacobbi, Zuccarelli è Alfonsi ùn sia micca veramente à manca.
7. Femu a Corsica hà chjamatu à sustene à Eva Joly chì face 2,4%. Induve sò i 35% di voti naziunalisti ?
8. Cantendu u Diu vi salvi Regina, Marine Le Pen face in Corsica u so segondu risultatu u più bonu. A prussima volta metterà a maglia di u Sporting, li ferà vince ancu di più voti.
9. Parechji s'eranu lagnati di a campagna molle di François Hollande in Corsica (è noi dinù). Cun solu 24% di i voti, chì interessu per ellu di fà di più sforzi per noi ?
10. Aiacciu : Sarkozy 29,8%, Le Pen 27,2%, Hollande 23,5%. Chì face Tonton Simon? Dorme ?
11. A Corsica hà dunque messu una chjiba à l'UMP di Rocca Serra è Santini è avà vota pè a diritta dura. Schisofrenia ? O serà chì a ghjente ùn ci capisce nunda ?
12. À rombu d'esse "nè di manca, nè di diritta" è di vulè chjappà i voti da per tuttu, i naziunalisti ùn anu micca cuntribuitu à "spulitizà" a ghjente ?
13. Dopu à avè vutatu di manera massiccia pè i naziunalisti corsi, i Corsi rinforzanu i naziunalisti francesi chì volenu ammazzà a nostra identità è a nostra lingua. Lògica ?
14. L'anziani suldati nazis chì dumandavanu l'esiliu in America Latina averanu da dumandà oramai l'esiliu in Corsica ?
15. Avemu 5 cumune induve Marine Le Pen face 0% : E Casevechje, A Munacìa d'Orezza dinù à A ParataL'Alzi è Curranu .
Qualchì risultati di st'elezzione :
Marine Le Pen ghjunghje in testa in Furiani (30), Lucciana (32,2), Ventiseri (36), A Vinzulasca (28,5), Castellu di Rustinu (33,7), Castiglioni (35,7), A Croce (43,8), Gavignanu (34,7), Mansu (29,5), Morsiglia (31,3), U Pianu (48,6), Pedipartinu (38), Poghju Mezana (34), Pupulasca (40,8), Pratu di Ghjuvellina (38), San Damianu (31,7), San Gavinu di Tenda (30,7), Santa Lucia di Muriani (37,3), Santa Maria Poghju (36,6), Serra di Fiumorbu (36,6), U Silvarecciu (27), U Viscuvatu (30,3), A Vulpaiola (40).