Accueil
Envoyer à un ami
Version imprimable
Partager

Basta à l'oppressione culuniale !

U culunialisimu hè un fenomenu chì hà toccu assai u XXmu seculu è ch’hè statu à spessu dinunziatu è cumbattutu… sin’à ind’è noi.
Ma culunizati è culunizadori saranu sempre quelli chè no pinsemu ?



Basta à l'oppressione culuniale !
U culunialismu francese in Corsica hè statu analizatu assai, è sarà forse u librettu di u FRC « Main basse sur une île » chì avarà fattu u studiu u più cumpiitu d’un fattu chì nimu ùn pò nigà di manera seria, è chì hà purtatu certi capizzoni di u « clan » à cuncede ch’asistianu omancu « facende culuniale » in Corsica.

Albert Memmi, ellu ind’è u so Portrait du colonisé, précédé du portrait du colonisateur, ci dipinghje i sintomi di stu male. Sintomi chì si sò torna manifestati à l’uccasione di l’ultimi appuntamenti pulitichi.

Sindroma di Stockholm, cumplessu di u culunizatu... Sucietà malata o scimità d'a Piazzetta ?

Unu di quellu saria l’amore di u culunizadore è a rabbia di a so idintità : u successu o u vultà nantu à a scena pulitica di persunalità « ultra republicane », più francesi cà i francesi hè una rialità : pigliate à Zuccarelli, pinsate à Ruault.

Ma Memmi, ammenta sempre una forma d’ambiguità di u culunizatu.
Figuratevi torna à u dettu Ruault è u s’amore di « Marianna » chì, nantu à France 3 Corse si disprezza à Cortey, francese di nascita chì si vole mette in sesta un novu muvimentu cursistu… perchè ch’ùn hè natu corsu è ch’ellu ùn parla micca u Corsu.
M’hà fattu pinsà à sti vichjetti chì v’anu à dì cun forza e determinazione : « Eu sò francese, è cum’è l’astri »… ma ch’ùn lu diciaranu ch’in lingua corsa…
Ùn vi pare stranu stu cumpurtamente d’affirmazione d’un sintimu d’esse ripublicanu è francese à morte, fendu parte attempu d’un ricusu vicerale di u pinzutu ?

Ùn v’inchiitate ùn hè malatia urfana, s’hè scontru in altrò. Face parte di l’impussibbilità di d’un assimilazione tutale.« Caccighjate u naturale… » pridicheghja u francese. Ùn sò quessi quì à fà mostra di a nostra idintità culturale, ricusendula attempu. In Bastia ùn aghju intesu a marsegliese, ma ribumbà u tracunnisciutu : « Tombula ! Tombula ! Tombula serà ! / È a merria hè nostra è nimu ùn l’averà ! ».
Sta manera di fà è di cuncipì a pulitica guasgi cum’è a guerra (è ghjè listessa cù u ballò mi diciarete), d’una manera specifica, ùn cuntribuiscerà micca à fà di noi ciò chì si chjama un populu, una cumunità storica chì sparte valori cumuni ?

Ma saremu noi i culunizati da veru ?

Pigliemu sta definizione, ironica di sicuru, di Daniel Pennac, in u so rumanzu La Fée Carabine : « Una culunia hè un paese induve i funziunarii appartenenu à un altru paese : l’Inducina hè una culunia francese, a Francia una culunia corsa ».
Bon, à tene a prima parte di a citazione a Corsica hè dinù una culunia francese, ma s’hè n’allarghemu aldilà di i funziunarii à u parsunale puliticu, a definizione ùn sarà falza di manera sana.

Pigliate l’ultime municipali è fate u contu di i Corsi, eletti o capilista in e cità maiò o i cunsiglii generali per ‘sse Francie. Aviamu ancu dui paisani à u sicondu giru in Puteaux. È ancu più di què, chì ghjè a figliola ch’hà vintu u babbu.
Fighjate i candidati per a sola cità di Marseglia : Guerini, Rocca Serra, Susini, Franceschi …
È sta chjocca di Tiberi chì contru à tutti ci l’hà fatta à tene a merria di u 5mu in Pariggi.
Ancu s’ellu s’era pussutu francà di lampà nantu à u cunsigliu di Zavière un cumuvente « Allons enfants »…
Sarà què u distinu di u Corsu, « mistificatu di a culunizazione » cum’è a scrive Memmi, « assimilatu da pocu, […] nè culunizadore, nè culunizatu », o i dui attempu ?

Per sapè ciò chì pudaria esse u nostru dumane, ma soprattuttu per parane i disguasti, lampate puru un’uchjate à u Portrait du décolonisé di u stessu autore. Vale u colpu...

ps : O francesi ! À patti chjari amichi chjari, lacateci a Corsica, vi rindimu u cinquesimu è sculunizemu u restu...

u 20 di Marzu 2008
Mazzone



1.mandatu da GWM u 20/03/2008 23:19
in paese anu fattu u merre l'altr'eri, anu tiratu più di 1000 chertucce, guasi una per abitante.

2.mandatu da in cauda venenum u 21/03/2008 07:59
In parechji lochi anu tiratu millaie di cartucci ci n'he di per tuttu chi vergogna sti cumportimenti di merda imbrutanu i lochi u peghju he a poluzione basta ch'elli vinchinu l'elezione u restu si n'impipanu. He vera pe a maio parte di a populazione so piu francesi che i francesi a forza di vulessi assumiglia a l'altri un simu piu nunda.

3.mandatu da Sbanditu u 21/03/2008 09:16
Ind'è st'articulu nant'à Barrack Obama, ci avvidimu chì a quistione di l'identità hè impurtantissima ancu in a campagna eletturale americana...

4.mandatu da Sbanditu u 21/03/2008 09:21

In u filu di a bibliugrafia di Mazzone, vi possu prupone di leghje u libru di Michel Wieviorka, La différence. U pudete leghje ancu nant'à Internet. Hè telescarichevule.

5.mandatu da sangisciu u 21/03/2008 22:45
di tutte e manere noi, ùn viceremu mai cù a demucrazia

dunque femu puru schjuppà i fucili

Novu cumentu :


Seguitateci nant'à Facebook



Abbunatevi à a newsletter

Circà nant'à A Piazzetta