Accueil
Envoyer à un ami
Version imprimable
Partager

Benvenuti ind’è i Conni

U filmu « Bienvenue chez les ch’tis » nimu u si pudarà qualificà di capiopara di u sittesimu arte è puru mentre ch’e no parlemu ne semu à più di 5 millioni d’intrate. Puru puru s’ellu face ride à certi, puru puru s’ellu divartisce à unipochi, puru puru s’ellu parmette à l’altri di uccupà si un sabbatu sera… ùn si mirita micca i so 5 millioni d’intrate in una sittimana. Allora ?



A ragiò principale di ssu successu trimendu hè pà via chì ssu filmu hè u filmu propiu anti bling-bling. È à tempu simbulizeghja a rivincita di u populu contru à l’elita parigina chì face, di regula, a lege in u duminiu culturale. Un giurnalista và ancu à paragunà u successu di u filmu à u « innò » à u rifarendu aurupeu di u 2005.

Pone ssa riflissione u prublema di l’identità, l’avarete capita l’identità di e margine, di i cuntorni, di e piriferie, l’identità di a strittezza, di i scurdati, di e minurità. Ancu s’è l’identità messa in ballu quì hè cunsidarata da tutti cum’è goffa è ridicula. Quelli francesi, supranacci, prifiriscenu esse ricunnisciuti è passà pà conni ancu, più tostu cà esse in u bughju di a Francia. Hè impurtante ssa parolla di « ricunniscenza ». Ghjè u « chjucu » in brama di ricunniscenza chì si sprime versu u « maiò ». Ghjè u disertu francese chì chere à pena d’acqua à a surgente parigina.

Ssa brama di ricunniscenza ci hà fattu male à noi altri in Corsica. Chì inghjena una forma di « cumplessu di u culunizatu », chì inghjena una vuluntà di palisà di modu esagiratu l’identità lucale, l’esse di u populu, una sottumissione cù una forma di ghjustifica u fattu d’esiste. Nantu à ssu sugettu sì pì leghje à Albert Memmi.
(Portrait du colonisé, précédé du portrait du colonisateur, éd. Corréa, 1957).

Ùn avaremu po avutu un bellu asempiu cù « L’enquête corse » è a so prisintazione in Purtivechju cù i nostri amichi Rocca Serra è Santini in traccia di liccà à Sarkò, Clavier è Reno...

Pateticu !!! ùn parlemu mancu di u raportu chì i Corsi t’anu cù i Pippulacci o quand’ella vince a Francia à a cuppa di u mondu è ch’è vo vidite più bandere bleu-blanc-rouge in i carrughji corsi cà in n’importa induva in Francia. Ci vole à esse sempre più francese cà u francese, sempre più curnutu cà u curnutu, più sottumessu cà u sottumessu.

Allora à quandu un bellu filmu à usu « Ben vinuti ind’è i Corsi » cù un bellu scinariu cum’è e sviate di i Rocca Serra è Santini, cù u clanistu di Zuccarelli, cù i giandarmi à 6 ore di mane mirendu zitelli è vechji cù fucili à pompe, cù u clientelisimu, u nepostisimu, i sgaiuffi, l’assenza tutale di dimucrazia, u cumprà di i voti, e liste eletturale tragunfiate, i morti chì votanu, i giovani (è menu giovani) sbandati in tuttu, Star Ac’ à buzeffu, arrubbecciu, incapacità è incumpitenza giniralizata, pulitichi incapace à gistice, culunialisimu, dinastie, cinquantina omi chì patenu a miseria di e prigiò…

Da riflette ci !


u 12 di Marzu 2008
A Bistuca



1.mandatu da indianu u 12/03/2008 08:20
povera corsica simu crochji persi ab eterna culpa nostra

2.mandatu da Zumar Ahmed u 12/03/2008 09:51
Dimmi appena o bistù, parlemu francu è chjaru, l'ai vistu stu bellu filmu ?

3.mandatu da circinelludiguagnenativupèliguagnesusosanguaversatu u 12/03/2008 10:36
bedda analisa, corta è intelligenti, di u successu d'un filmu francesu... u so sinemà à a francia hè troppu goffu è i so soli successi so cumedii vargugnosi. si aspittarani un beddu tempu, a mi pensu, dui "frateddi cohen" pinzuti!

4.mandatu da Iscia! u 12/03/2008 12:35
Zumar Ahmed hè di ritornu, tù l'ai vistu pà dì "bellu" filmu. ???!!!

5.mandatu da GWM u 13/03/2008 01:07
o Benvinuti in Neuilly, una ripresa attuale di u film 'Dupont-Lajoie'

6.mandatu da Iscia ! u 13/03/2008 10:42
O GWM ci voli à cunnoscia lu à quissu u filmu ! 1975.
Iscia !

7.mandatu da VM u 30/03/2008 00:39
Ghjè forse micca un grande filmu mà fa piglia cunniscenza à i parisgini di u mondu campagnolu. E populazione so viste cumusimpatice, accugliente è tucchente. Forse ci vole fà un filmu cusi per a corsica è micca un filmu cumè l'inquiesta corsa chi parla ancu di viulenzacumu à a televisione forse cu un popiu di spiritu mà què un hè micca sicura. VM studienta in dirittu

8.mandatu da Lisandrina u 30/03/2008 16:07
Stu filmu hè un veru fenòmenu, micca troppu caricaturale. Ci sò scene piacèvule, è à le volte, cummuvente. Ci ritruvemu à e nostre ràdiche. Tutte e generazione sò ugualmente ripresentate.

U ride face assai bè passà u regiunalismu. U filmu ùn strughje micca a banalità mà incaricala incù tinerezza. A storia hè bella, senza vulgarità. Pare chì tuttu u mondu pò ritruvassi in stu filmu, terapìa di felicità è pò senza impurtante bilanciu, ci vole sottulinealu.

U prublema di a ricunnuscenza hè sempre statu un prublema d’identità.

Ch’ellu sìa in fondu di u mondu in u Tibet per esempiu ò qui, mi pare chì a nuzione fundamintale hè quella di l’apertura, quella di l’integrità è puru di u rispettu di l’Omu.
Stranu di vede chì « L’inchjesta corsa » ùn hà micca avutu listessu successu, banalità ò fatalità màcula ?

Una esploratore dicìa : « Pariggi ùn hè nunda, ne a Francia, ne l’Auropa, ne i Bianchi … Sola une cosa cunta, malgradu tutti i particularismi, hè l’incastratura magnìfica chì si chjama u Mondu. »

Da riflette ci.

9.mandatu da Quill'altru u 31/03/2008 15:52
A c’avaranu fatta a so vindetta culturale sti ch’tis (o ch’tis sti, avà ùn a so più…) !
Quale hè chì si primurava d’elli nanzu à stu filmu ? È ch’ellu sia filmone o puru filmacciu sarà dighjà una vittoria.
Ma bastarà ad esse ricunnisciuti solu per esse ricunnisciuti, s’ellu hè solu per esse pigliatu à a risa ?

Intantu chì per certi a maghjina di u ch’ti ùn sarà cambiata. Fighjate stu striscione in Pariggi per u scontru contru à Lens…
Ma avale ch’elli t’anu avutu a ricunniscenza culturale, chjapparanu ancu a ricunniscenza ghjuridica dopu à st’insulta fatta à una cumunità ?
Mi piaciaria à sapè la.
Aspittemu a risposta di u ghjudice francese da cunnosce sè per ellu u ch’ti vale di più chì u Corsico…

Ps : s’elli vi piacenu cum’è mè i filmi cù De Funès è Bourvil, state in casa, ùn andate più à vede à Dany Boon è i so ch’tis !... è lacate cusì La Grande Vadrouille à capu di i filmi i più visti.

10.mandatu da mezzu pinzutu mezzu pinzuti u 31/03/2008 18:09
A sucietà di cunsumu tocca anche a Corsica. Paura di l'impegnu amurosu, mancanza di u tempu, generalisazione di u cunsumerismu, tuttu què hà datu a nàscità di u speed dating. Oghji si piglia una donna comu un pruduttu di supermercatu. Bisugna à resistè, ma comu pudemu fà senza cambià di sucietà?

11.mandatu da 68ard attardé u 31/03/2008 18:13
pensu che stu filmu,ancu se ùn me ha micca fattu rie,hè importante per a regione nord-pas-de-calais.Perchè?Perchè incù stu filmu danny boon ha riescutu a fà cunosce i so lochi;è di che manera:oghje ne simu guasi a 15 millioni d'intrate.U ch'ti ha riescutu a so scumessa.Dopu,nant'a u filmu,hè veru,ùn merita micca tante intrate.Se tutte e regione facianu un filmu cusi,ùn seria micca bene?un bienvenue chez les corses?Perchè micca?Cusi autantu, s'arresterranu di pensà tutte e cunnerie di TF1 nant'a noi.

12.mandatu da mezzu pinzutu mezzu pinzuti u 31/03/2008 18:24
Stu filmu chi esagira in un modu pateticu l'identità lucale di i supranacci francesi ùn si mirita micca i so cinqui millioni d'intrate in una sittimana, è un'evidenza. Incù stu filmu, i francesi di u nord anu mustratu a so sottumissione a u statu francese.
Ma oghji, in Francia, senza sottumissione ùn c'è micca ricunniscenza, u prublema è quì. Bisugna à cambià stu sistema francese di a repùblica una e indivisa per una Francia di i regioni comu in Italia.

13.mandatu da Matteuccia u 02/04/2008 20:17
un possu dà u mio parrè nantà stu filmu perchè un l'aghju anchu vistu.ma forse mi parre ch'è si pò ride e ch'ellu è una manera di fà cunnosce u bughju di a francia e micca sempre l'elita parigini.sicura un ci vole micca a passà pà conni gjustu pè esse ricunnisciuti !! indè noi corsi c'è per fà un bellu filmu..

14.mandatu da a balanina (M) u 04/04/2008 22:36
Da per mè , "bienvenue chez les ch'tis" hà vulsutu fà cumu "l'inquiesta corsa" ; ma a di la franca preferiscu pido a dany boon...
basta e rise, mi dumandu perchè chi i ch'tis anu bisognu di fà si ricunnosce cù un filmu? perchè ch'elli volenu mustra si cumu simpatichi? ùn anu micca capitu chi cusi i parigini saranu ancu piu prisenti? ùn li vedenu micca assai?
E po ci vole rendesi contu chi quantunque i parigini, i tutti i francesi ùn anu micca bisognu di un filmu pè fassi un idea di un populu, di un locu , li bastanu di fighjà a televisio, fighjate a bandarola cu u stessu nome chi u filmu "bienvenue chez les chtis"!

15.mandatu da filippi u 06/04/2008 19:40
Benvenuti ind'è i Conni... Pensu chi u filmu "Bienvenue chez les ch'tis" hè una vergogna. Sò d'accunsentu cù l'autore postu chì ci mostranu a vita nordista di manera ridicula. In fattu, u filmu face una spezia di "publicità" ch'ùn hè tanta pusitiva di issa ghjente quì. U peghju hè chì " i ch'tis", sò assai felice di issu filmu malgratu u fattu chè tutt'à a Francia si ne ride d'elli! Hè una manera assai speziale di pruvà hà fà rinnasce à so cultura, à so identità... VERGOGNA!

16.mandatu da Ballarina u 07/04/2008 01:43
Aiò, Aiò! Parchè stuppisce si d’una tale fraquentazione? Ùn vale à maraviglià si, vistu u mitraglià publicitariu chì ci lascia crede chì noi, ci camparemu da a risa, un modu di scurdà si di a vita santavugliata ch’e no femu.
Eiu ùn ci sò micca andata à vede stu filmone! Parchè? Aghju u spiritu di cuntradizzione! Ùn sò micca una « Fashion victim » hè cusì è basta!
Pare chì sopr’à i lochi di a girera di u filmu, urganiseghjanu visite pà millaie di turisti. Ghjè un fattu stranu! Ùn hè?
Eiu dicu cum’è tè: è parchè micca un filmu nant’à a Corsica, cù u to scenariu più picchigliosu!
Ma qui tutti quelli ch’andaranu à vede lu, pinsaranu: ghjè l’infernu in Corsica!
I prufissiunali di u turisimu, tandu sì chì saranu cuntenti! Ci truvaranu u so tornacontu?
Cumu campà ind’un ambiente simule ? Pussibule, faciule pà a maiò parte.
Ognunu cura u so benistà è empie a so pignatta! Pocu impremenu e suffranze, e mancanze, a puvertà, a libertà.
Solu un affare conta: « trapassati chì sò eiu chì m’aghju da mette qui ».
Chì bella vita ch’elli anu certi! Saranu furtunati? Ùn pensu micca, è po noi altri corsi à dilla franca è chjara, ùn emu bisognu di fà un filmu pà sorte da u bughju è esse ricunisciuti!
CI FEMU SENTE ! È sarà in eternu cusì, finch’ellu ci sarà stintu, core, stumachiccia corsi !!


17.mandatu da Mazzone u 07/04/2008 11:25
[quote]fighjate a bandarola cu u stessu nome chi u filmu "bienvenue chez les chtis"! [/quote]

I Nizzardi per l'ultima partita di campiunatu anu salutatu a vinuta di i ch'tis ind'è elli disprizzendusi di u stessu modu ch'elli avianu fattu in Pariggina contr'à quelli.
A prossima volta in Furiani (u ghjornu chè no ricullaremu in D1... o ch'elli falaranu piuttostu chì a cullata ùn hè per custannu !) ci si tuccarà à mustralli ancu noi ch'ùn simu micca razzisti.
La preuve ? ....

Bon alè, avale mi n'andaraghju à vede stu filmacciu chì d'ogni manera La Grande Vadrouille hà persu u so liderscippu !



18.mandatu da Orsu Antò u 15/06/2008 21:36
N'hanu fattu poccu publicità i distributori per attirà in massa a ghjente in li stanze scuri à vede stu filmu. I "blaireaux" ci n'he so stati pocchi, più di 17 millioni, à andà à vede "Bienvenue chez les ch'ti". Alora mi so "liasciatu" ingana anch'eu. Aghju vistu u filmu é franchamente ùn era cusì bè per una cumédia postu chì ùn aghju micca sapiutu quandi devia ridu. Al fin'di contu so'statu dillusu incù stu filmu chì ùn m'ha tantu fattu ride. Manc'apena ma mancu micca. Si pò dì 8 auri lampati per u balcò.

Novu cumentu :


Seguitateci nant'à Facebook



Abbunatevi à a newsletter

Circà nant'à A Piazzetta