Accueil
Envoyer à un ami
Version imprimable
Partager

Benvenuti ind'è i paisanacci

« Comu si puderà esse Persanu ? », dumandava unu di i persunaghji di e Lettres Persanes à u XVIIIu seculu. Cun sta quistiona, Montesquieu mettia in risaltu a strettezza di u populu francese. Postu ch’elle sò poche cambiate e mente, oghje, Montesquieu averebbe pussutu scriva « Comu si puderà esse Corsu ? » tantu i pinzuti portani un sguardu sbiguttitu nant’à i Corsi. Ma in fatti di quistione tonte, hè l’aiaccinu u tercanu !



Benvenuti ind'è i paisanacci
Comu si puderà stà in paese ? dumanda à sicutera l’aiaccinu. Iè, a mi la ponenu spessu sta quistiona. Di sicuru chì l’aghju a risposta. Ma à dilla franca, l’interlucutore ùn vale mai a pena ch’o li risponda.

« Ah, ti ne stai in paese ?! A sai, aghju una vechja madia, ti la possu dà, devi essa campagnolu in casa toia », m’hè stata detta pocu fà ! L’altru eri quandu chì mi lagnava di i prezzi, un' « amica » m’hà rispostu : « tù pò, ai menu castichi chè noi : in paese ùn ai micca bisognu d’essa vestuta cum’è noi chì stemu in cità ! »

Aghju ancu avutu u dirittu à : « l’ai Internet ? passa u purtevule ? ». À tante scimità, rispondu, senza fiacchezza : « iè, avemu ancu l’acqua è l’eletricità ». Pensate appena à l’energia persa per risponde à sti sumeroni !

L’accessu à a cultura hè un antru tema preferitu di l’aiaccinu. « Eiu ùn puderebbe micca stà tagliatu da a cità. A cultura ghjè in cità ! » Per fà la à l’accorta, i Corsi muderni è dinamichi stanu in cità (è soprattuttu in Aiacciu), l’altri, caproni ch’elli sò, ùn s’interessanu à nunda, stani in paese ! Chì vulete risponda à tuttu què ? À chì ghjuverebbe d’apre un cuntrastu nant’à u tema : « Dipenderanu u liveddu di cultura è di civilisazione di u locu di vita ? ». Mancu ramentu chì di modu paradussale, i parigini sò tutti cunnacci mentre stanu in una capitale culturale ! Indarnu dinù di ramintà chì ancu voi avete digià pigliatu l’aviò ! Indarnu di risponde ch’avete vistu i più belli musei, i più belli munumenti è scuntratu ghjente tremende à longu à i vostri viaghji. À u megliu, ùn vi staranu mancu à sente ; à u peghju, passerete per mitumanu periculosu !

Infine, quandu l’aiaccinu si ne codda in paese, pare ch’eddu a si provi di fà vi ride : porta e Meindl per marchjà nant’ à a strada naziunale, una ghjacchetta « bleu de Chine » per fà (à tortu) lucale è parlichjuleghja duie parolle di corsu, capace à spaventà vi !

A vi la dicu, hè una caricatura !

Allora, chì fà ? Lampà si, cum’è l’hà fatta Montesquieu, in un dibattitu nant’ u rilativisimu culturale ? (Di fatti, postu chì ùn sò micca cultivata, ùn l’aghju micca lettu stu libru, aghju solu fighjulatu i cummenti nant’à Internet !)

Nò, mancu appena ! Per contu meiu, aghju sceltu di lascià sprime si u mo « sensu paisanu » è di lascià corre u pesciu.

u 16 di Nuvembre 2008
A Strega



1.mandatu da Voci di a Gravona u 16/11/2008 02:03

Circinellu di Guagnu hè nativu
Per li guagnesi lu sangue ha virsatu
Per mill'anni u so nomu sia vivu
Fra le rose per sempre cantatu

Per guardallu c'è trè sintinelle
Santu liseu u ghjuvanni u tritorre
A sti canti currite o zitelle
L'esempiu soiu fra nai un po more

U curatu di Guagnu hè lu sole
Ch'ogni matina ci manda lu raghju
Face nasce le nostre viole ,
E c'innacqua l'anticu curaghju

I Fiumicelli turrenti è luntane
Cun viulini è pueti di sanna
A st'eroe la sera è la mane
Fatelli festa chi ride minanna

Di la giola ne schiatt'una bomba
Di circinellu u paese n'hè fieru
Un sintite chi balla in la tomba
Cun Sambucucciu Paoli è Sampieru
Un sintite chi balla in la tomba
Cun Sambucucciu Paoli è Sampieru


2.mandatu da cirlinu u 16/11/2008 07:41
Inde e cità ci sò i musei di a cultura, poi dinù a cultura oghjinca in custruzzione, c'hé dinù stu mischiu chi face é ferà forse a cultura corsa di dumane, é ghjé bè.

Mà i nostri paesi sò, sempre pre avà, e fonte di a cultura corsa.
Quelli chi (si) ponennu tutte ste quistione é chi ti facenu tutte ste dumande, ùn hanu mai betu à quesse e surgente, per elli ùn hé un mondu vechju é forse arcaicu ghjé propriu un antru mondu !

Mà ci vole ad esse attenti, chi i paesi ponu dinù ineterressà certi

3.mandatu da estrimei u 16/11/2008 09:24
chi he a cultura oghjinca? quella di Via Notte , induv' omu si và a ghjittà i so soldi per esse ricunisciuti?quella di vince i soldi u piu ch'ellu si po , per cullà a beie un caffè a u "Fouquet's" ? quella di l'amparera ("l'instruzzione")chi po fa avè l'impiegghi per ste francie ?
per contu meiu "cultura oghjinca " un ci ne he . ci he a cultura assai arradicata ch'he data da u famigliatu, da i cumpaisani,-chi he a manera d'esse di a ghjente di un Paese - a a qualle s'aghjusta l'amparéra -quella di a scola e quella di a vita-
inno , o amicu ,un ci po esse una cultura oghjinca,piu intelligente , piu luminosa , opposta a una cultura a l'anticogna .
a differenza tra e culture , he fatta da e radiche ( a manera d'esse e di campà) .

vogliu dinnu parlà di "... mischiu chi face é ferà forse a cultura corsa di dumane, é ghjé bè. "
i mischiulimmi , ci'ole a sapelli fà ; s'omu ci'aghjusta troppu robba , si perde u gustu ch'ellu c'era a u principiu.
e a dilla franca, per me , avanzà, ie, amparà, iè, rispettà u ghjunghjidicciu , s'ellu ci rispetta , ie, ma rispettà e un scurdassi di a filetta conta piu che tuttu.

4.mandatu da Benghjè u 16/11/2008 11:19
"Allora, chì fà ? Lampà si in un dibattitu nant’ u rilativisimu culturale ?"

Nò, ùn ci hè bisognu di dibattitu, a sola cosa ch'ellu si pò fà, ghjè più simpliciamente di lampalle à tutte ste closce ch'ùn capiscenu nunda.

5.mandatu da Blaccu Bloccu u 16/11/2008 12:48
Ò Strega, à me sinnatedda, idea è dibatitu abbastanza intaressanti!
Ié caciati tali è quali è ancu monda più conni n'aghju intesu parechji

Ma a quistioni di primura sarìa di specificà è di spica qual'so quiddi ch'è tu chjami tu l'Aiaccini.
Ùn vuresti micca paragunali incu qualchi sbarcatici o palisali d'essa i fussaghji di a cultura corsa fenduli passà par paganacci? No, ùn la pensu micca, ma à piddà sempri l'acurtatoghju si casca aspessu 'na trappula !

D'altrondi so d'accordu incu tecu quandi tu dici di lascia corre u pesciu

6.mandatu da Paulu Francè u 16/11/2008 12:57
Ancu puru, s' è tù pigli l' esempiu di l' aiaccini "toc de mac", ùn ci surtimu più!

7.mandatu da casinchese u 16/11/2008 16:34
a cultura hè in cità ! ùn ci hè chè da vede e prugramazioni culturali di e municipalità bastiaccia è aiaccina ! bellu esempiu di cultura viva ma per disgrazia cultura francese è micca di prima trinca chì hè ancu peghju

8.mandatu da orsufrancè u 16/11/2008 23:12
Ma per mè paisanacciu anticu a cultura ghiè una zappa in mezzu a l'ortu;tutti st'ajaccini è bastiacci un so chè ghientè da frusta i scarpi in carughui.DI è donne di a cità un nè vogliu mancu sente nè muscu nè nomè. Mi sto megliu a mezzu a è mio sgjiote è a èmio vaccine. . . .

9.mandatu da cirlinu u 17/11/2008 07:08
...eiu de e volte capieria vulenteri u sisu di e mo pecure per u muscu di e done di a cità...ad ognunu a so cultura !

10.mandatu da circinelludiguagnènativupèliguagnesusosanguaversatu u 17/11/2008 11:28
"toc de mac" sarà sempri più corsu ch'è "c'est trop l'top !" So d'accordu cù Blaccu Bloccu : lascemi corra u pesciu ! ùn ci vo' micca à cunfonda Aiaccini è Conni, chì di i paisani muntagnoli conni ti ni trovu à buzeffu eu ! Aiacciu hè una bedda cità piena di corsi chì t'ani una cultura specifica: piscatori, bancalari... è di i caiorni ci ni hè dapartuttu.

Novu cumentu :


Seguitateci nant'à Facebook



Abbunatevi à a newsletter

Circà nant'à A Piazzetta