Accueil
Envoyer à un ami
Version imprimable
Partager

Andà in Francia senza francà u mari : San Fiurenzu

U me missiavu mi cuntaia comu, tandu, quandu campaia n’u vechju paisolu di Rutali, si n’andaia incù i se amichi rutalesi à piddà à calci’n culu a squatra di paddò San Firenzu, quandu cuddaia pà ‘ssi chjassi à ghjucà: vistuti comu sè fussi u capud’annu, cù beddi camisgi bianchi spampighjulenti è insuati, si vultaiani in casa cù piaghi aparti, maculi sanguinosi è brancali tutti fatti avanti.



st florent, san fiurenzu, lingua corsa, identità, corse, corsica, porto latino,
st florent, san fiurenzu, lingua corsa, identità, corse, corsica, porto latino,
Minà i burghesi, i cittadini fiddoli di sgiò, ghjera quissu u piacè simplici di i nosci vechji paisani. È mi sò sempri dittu chì, fendu la finita a macagna, ghjera à pena piddàssinni di godassi cusì schjettu. Eppò, passa u tempu, i tradizioni si perdini…i calci’n culu dinù !

Facìa deci anni sani ch’ùn mi fussi fattu a girata à San Firenzu…avà mi ramentu parchì !
Aspitteti, ùn so micca cattivu di nascita, sò crisciutu’n Aghjacciu, ghjè cusì... Puru, sò ghjuntu in San Fiurenzu. Quaddà, aghju prima di tuttu pruvatu d’integrammi : nè azzuffi cù i « tourichti », nè uffesi n’i carrughja : un anghjulu.

Ancu meddu, mi sò sciaccatu u cibu tradiziunali fiurenzincu : u « chebabbu ». U chebabbu ghjè fattu di crespu, è si metti indrentu à pena di tuttu. Sfurtunamenti ùn aghju trovu u bravu chebabbu tìppicu, u chebabbu-figateddu. Ma u vulè d’integràssi ci ghjera, ùn ci voli à pattighjà. Mi sò chiestu a bibita lucali : u mojitò (spiddatu si dici « morrritò », ùn sbaglià vi). Dopu ‘ssi primi atti di fratiddanza, mi sò dittu : avà sè in casa toia.

Scemu è compiu, è soca troppu ghjuvanu, senz’usu, aghju pruvatu di chjachjarà ‘n u primu bar ch’aghju trovu, in corsu di sicura : « Scuseti, induva sò i catucci ?» Mi diciareti, t'hà porca manera di truvà si amichi quiddu chì parla subbitu di merda. A socu. Ma i stondi ùn si sceddini mai. A risposta fù tremenda, stracciò u cilenti com’un corbu in paradisu : « Keuwa ?». Aghju sempri u ribombu d’issu fiatu addispiratu n’a menti. A donna si dumandaia sè ci vurrarìa di truvà prestu un traduttori in Polaccu. Ma bravu ziteddu, carcu di quiddu miraghju chjamatu spiranza, è sapendu chì i gesti staiani ciò ch’addunìa i cristiani, mi sò turratu à i prima sforzi di cummunicazioni di u generu umanu. Allora, pietosu, mustrendulli i me dui mani fendu nici di làvàlli « i catucci, i bagni … ». Si ghjerani ghjà affaccati trè tippi è un umatali tippu « videur » pà fà un gruppu di riflissioni nantu l’enigma chì ghjeru. Unu mi risposi : « devi andare lì, subbito alla destra. Va bene ? ». M’avìani piddatu pà un turistu lucchesi.

Allora, sicura, mi ne fui à cagà, sola manera d’asiliàssi in quissi stondi di sulitudini. È mi fussi à Porto Latino. Ma ghjera carcu à pinzuti. Tralacatu, spapersu, mi sò appiccicatu à i nosci valori : l’alcòlu. Dumandai una Pietra. Sbaddu. Errori. « D’la piétra ? Ah non ya du Morrritot ou d’la Aïnequène !». È cusì sìa.

Ah, m’arricordu quiddi filastrocchi chì mi cuntaiani l’antichi ingiru à u fuconu Arthur Martin, quandu vicinu à a pinisula di Furnali u Fronte avìa fattu saltà, in l’anni sittanta, u casteddu di un riccacciu primu capu d’impresa di u zuccaru in francia, u sgiò Beghin. In quiddi vechja tempi, ci ghjerani ancu nutiziali pinzuti pà sustena l’azzioni contr’i riccacci di u FLNC: “Libération“ avìa scrittu u lindumani “le FLNC offre une moitié de château à Beghin“...good old days...

Infini, sè vi tocca di veda un paisolu pinzutu tippicu, andeti puru à fà vi un passighju in San Fiurenzu. Pudareti soca scuntrà l’astru incrochju di Claudy Olmeta, è dumandà li quandu San Fiurenzu sarìa gemellata cù Saint-Trop’...

u 18 d'Aostu 2008
Hank Appata


Da u più recente à u più anzianu | Da u più anzianu à u più recente

70.mandatu da ghjustizia u 12/08/2011 10:26
Se no lampemmu l'astri fora , lastri ci lamperanu fora anch'elli tandu un milione di corsi si nè rientreranu indue e elli e tutte e vostre teorie seranu a rivede ! ! !
i vostri ragionamente hanu l'occhiere , aprite l'occhji e allongate a vostra vista ! ! !

69.mandatu da U Granuchjaiu u 26/08/2008 14:37
Salute à tutti aghju vistu l articulu annant a San Fiurenzu so statu scumossu è attempu stumaccatu di vede u mo paese cusi calcicatu in fattu si parla solemente di u turisimu chi in fattu tocca a Corsica sana Aiacciu Calvi Porti Vechju ecc... Ma si puderebbe ancu parlà di tuttu cio chi hè messu in ballu da giovanni di u paese nant à u terrenu culturale atteli di cantu, creazione di l antica cunfraternità, mostre.... perchè u paese cuntinueghja à campà dopu à a stagione e ci so sempre gente bramosi di cuntinuà sta lotta contr'à l invasori qualessa sia manera....

68.mandatu da machja u 25/08/2008 21:18
A to risposta ,forza,l' aspitava ci l'aghju intesa mille volte.
Averia vulsutu che u populu corsu sia cunsultatu, ma dimi cumu cunsulta un populu ch' un esista micca, e quale si divia di mette in piazza issa cunsultazione ? Un veru corsu cume Rocca Sera o Zuccarelli, chi elli campanu inde noi dipoi piu di 200 anni, seranu elli i veri corsi.
Quandu omu prov'a fa qualchicose, tandu cascanu i rimproveri e i colpi, ma per movessi c'he pocu mondu.
Aio, e tempu di pianta issa discussione chi ghjuv'a nulla, eiu un facciu rimproveri a nimu, simu in demucrazia, e tutti l'avisi so rispettevule.
E per compie issu missaghju, ti possu di ancu forza e cirtèzza,che a Corsica sara un ghjornu INDIPINDENTE, cu noi o ancu senza noi.

67.mandatu da SERRA u 25/08/2008 16:47
caru amicu anka Assai so d'accunsentu cun l'inseme di u to raggionu , solu ti vulia dumandà una cosa : se tu cunnosci à Anka Appata chi serà forse un parente à te dilli ch'in corsu a parolla "sgiò" un s'impiega che da nanzu à un picculu nome , u sgio Beghin un si po micca dì , d'altronde stu beghin omu di pocu valore di cio ch'elli m'hanu dettu merita bellu pocu stu titulu .amicizia
Aiattolaserra

66.mandatu da Forza u 25/08/2008 15:36
E vera cosa tu dici o macchja ! Ma a Cunsulta in ella stessa mi pare esse stata armanachata per 2 o 3 pensatori in chierchju saratu. Anu creatu d'intrata un paradoghju maio, quellu di a nuzione di Corsu.
Chi vole di esse Corsu a u capu di 10 anni di vita in Corsica ?!
Senza cunsultazione di u Populu !
C'e di che fa fughje ancu i piu arrabiati.
Di grazia, che a cunsulta lasci casca s'articulu qui, un e micca una priorita. Simu be tra di noi. Ancu se simu una minorita di Corsi, pudemu sbuca n'anta qualcosa d'impurtantissimu n'e so cunvitu.

65.mandatu da machja u 25/08/2008 12:34
Sera, cio che tu dicce e veru, a pedagogia di i capi macchji un hè micca bona, ma perchè ?un hanu nudda a spiegà, un c'hè nisun prugettu di suciéta, e quessu i Corsi a sanu.
A rifundazione,he statu un bellu sugettu di discorsi per i ghjurnatti di Corti, ma un bastarà per addunisce tutti i Corsi.
Avemu dipoi parrecchj'anni, una strutura, fatta da i Corsi per i Corsi, vogliu parlà di a Cunsulta Naziunale.
E sa cunsulta deve serve, a tutti quelli chi volenu esse corsu, e participa a a custruzione di u nostru paese.
Simu assai a crede che un cambiamentu radicale i lotta hè necessàriu, e per impone su cambiamentu d'andatura a i "capi macchji" cume tu dicce, tocc'a noi a incaricassi, indè sa strutura chi po diventa una sorte di guvernu Corsu,induve puderemu prupone e nostre suluzione
Oghje un simu che 3000 registratti nant'e so liste, e pocu, piu ci sera participante e piu u putere di sa cunsulta crescera( quessu hè una" lapalissade"
L'idee ci so, u vidimu nantu su blog di a Piazzetta, ma un sbuccianu micca, per che so tenute per omi e donne chi so fora di i struture o chi seguitanu a pulitica di i capi macchji.
A Cunsulta appartene a tutti i corsi, e eiu pensu che un'avemu bisognu ne di pastore, ne di l'omu carismaticu ch'aspetanu certi,un simu micca peccure, e pudemu ancu noi impone e nostre viste per u l'indumane.
Oghje a cummunicazione hè primurosa, e pensu che una "campagna d'infurmazione" nant'a Cunsulta, indé a Corsica sana, saria per principia su cambiamentu, una bona iniziativa.

64.mandatu da Hank Assai u 25/08/2008 04:17
caru serra, mi piaci piuttostu a parodda "cioncu" di "sordu", ben chi'ssa ultima campissi. A socu, facciu à pena u mollah, ùn mi ni farè prucessu. Amicizia

Vecu ommenu chi quissu articulu hà fattu sviluppàssi un dibattitu monda primurosu, mà sfurtunamenti à pena à cicchicambara. Hè nurmali: oghji chi ghjè oghji u muvimentu naziunali ùn sarìa più capaci di fàssi sviluppà i dibattiti d'idei, è ghjè quiddu u scumpientu ughjincu maiò.
Straziemi à truvà a funi par agguantàssinni tutti tanti chi semi.
E videmi monda pula n'a vechja struttura MLN.
Speru chi i dibattiti d'alzu di leva in aghjacciu farani riccamà un filu d'idei è di strutturi pussibili.
Aspittendu, ùn la socu comu, sìa un veru foru di dibattitu puliticu, ò sìani assimblei lucali, mi si parì ch'ùn s'hà da pudè riflittà nant'i scopi di u muvimentu naziunali, è di manera à pena seria, chi chjachjarendunni trà di noi è videndu ciò chi manca avà.

63.mandatu da SERRA u 24/08/2008 22:13
un m'hai micca capitu e s'ellu ci vole à parlà d'indipendenza pensà ch'ella he à portata di manu e .... per dui milla e dece mi lascia senza voce . quant'à me so cecu (e sordu) , ma so prontu à accittà e mio infirmità se per furtuna si cunfirmessinu .
spartimu listessa lotta , amicizia

62.mandatu da circinelludiguagnènativupèliguagnesusosanguaversatu u 24/08/2008 22:04
o serra, ùn ti capiscu manc'appena ! Postu chi a maiò parti d'u populu ùn vole l'indipindenza ùn ci vularia più à parlànne ?! Machja t'ha u meritu di creda sempri à calcosa, è pensu ch'ùn mi sbagliu micca quandu dicu chi semi più numarosi oghji, l'indipendentisti, ch'è nanzu. Chì numarosi sò quiddi chi anu capitu ch'ùn ci hè ca sta via pà la nostra cursichella ! Spergu di avètti cunvintu ch'ùn ci voli micca à rida di l'idei di l'altri, sopr'à tuttu quand'eddi anu... raggiò.
sintimi fraterni.

61.mandatu da SERRA u 24/08/2008 21:55
caru amicu macchja se tu voli scrive nu a lingua di Moliere eo un ci videraghju mancu nunda à rimproveràtti chi u parli forse megliu che me . per contu meu ,contu di cuntinuà à sprimemi in corsu ch'he a mio lingua per sparte i mio sintimi e i mio custatti anant'à a corsica e a so evoluzione tantu pulitica che economica . sti custatti un so micca sempre quelli ch'averebbi sunniati ma u populu he cum'ellu he e almenu di rimpiazzàlu da un antru serai tu cume me obligatu di cumpone cun quellu chi a storia c'ha datu tu in lascita . a rivoluzione un si po micca fà contr'à u populu e s'ellu un he micca (o pocu ) cun noi un he che per via di e nostre incapacità ripetute . disgraziosamente c'he forte à scumette chi sta decesima rifundazione un serà di natura piu che l'altre à cambià l'andatura di sta sucietà sprepersa . sbagliàssi nant'à u custattu ghje sbagliàssi dino nant'à e cunsequenze e a strategia à vene . ma se tu pensi ch'ellu basta à pruclamà a corsica indipendente perch'ella diventi realità, allora chi tempu avimu persu durante sti trent'anni , solu s'o c'avissimu pensatu nanzu ! fussila puru ch'o mi sbagli eo . in tantu cuntinueraghju nu una lotta ch'o pensu di long'andà e ti pregu salute .

60.mandatu da Forza u 24/08/2008 21:10
O macchja quessa l'aghju intesa 10000 volte ! Per contu meu un c'e alcun prublema. Ma ci vole a ricunosce chi c'e una cattiva pedagogia di a parte di i cappi macchja Naziunalisti per cunvince u populu. I discorsi finu a ava un cunvincianu che i cunviti ! Ci vularia a anda piu luntanu e lampa e carte a n'antu u tavulinu. Esse Chiari. Altrimente fin che lu ci sara un Corsu n'anta sta terra, sinteremu sempre i distessi lamenti.

59.mandatu da machja u 24/08/2008 20:42
o Forza, ci he a paura di che, u populu Corsu si ne more, tuttu u mondu a dicce,un simu piu che 90 000 di quale 60% hannu piu di 60 anni, ch'aspitemu ?un simu ancu pronti ? quandu omu he malatu e ch'ellu passa u duttore, un li dicce micca" un so micca prontu, aghju da riflete a pena", eccu cio chi si passa cu u nostru populu.
I mezzi l'avemi, pruvemu per principià d'ottene un'indipendenza economica, dopu u Populu scègliera u so distinu.

58.mandatu da Forza u 24/08/2008 20:12
Pensu che u Populu in fondu d'ellu stessu e maturu. Ma c'e a paura ! Perche nimu un li a spiegatu cumu saria l'indipendenza. Nimu un n'a prisentatu un programmu, un principiu di cunstituzione per che la piglji forma in tutti i nostri ciaberli. C'e certamente un mancu di pedagogia a su nivellu e dinnu un veru curraggiu puliticu.

57.mandatu da machja u 24/08/2008 19:02
Se novanta cinque per centi di i corsi un volenu micca l'indipendenza, tendu pianteremu a nostra lotta, e un ci parlera piu di populu corsu o di lingua corsa, seremu francese a centu per centu,ghje quessa a dimucrazia.
E anantu u blog di a piazzetta, ci sriveremu in francese, n'est ce pas Monsieur Serra, et sur ce je vous souhaite le bonsoir.

56.mandatu da SERRA u 24/08/2008 17:09
He vera di poi trent'anni chi no ci battimu mi dumandu ben perchè chi n'avimu aspettatu tantu tempu per piglià a nostra indipendenza , e perchè aspettà dui milla e nove ? pigliemula subitu sta sera , inquant'à i novanta cinque per centu di corsi ch'un ne volenu micca chi ne femu ? a ie aghju un idea : u palu !!!!

55.mandatu da Forza u 24/08/2008 16:23
O macchja, so d'accunsentu incu u to prupositu :
"Un pudemu piu esse "corsu-francese, o francese-corsu", ci n'he unu di troppu."
Pensu che l'indipendenza duvemu piglia la subitu, un micca aspitta 2010 !
A prima di e cose, saria di dumanda a tutti i meri d'arresta definitivamente di da i permessi di cuntruisce a i stranieri. In secondu, pruclama un guvernu di a Corsica. Terzu, una volta pruclamata l'indipendenza, piglia tutti i terreni a i stranieri per fane un patrimoniu Corsu.

54.mandatu da machja u 23/08/2008 18:08
Cume tu dicce o Cosulu, ci si vole una mossa pupulari, i mezzi l'avemi, un ci manca che a vulinta e u curaghju di u cambiamentu.
Un simu ancu pronti ? ma un saremu mai pronti, e u populu certe volta a bisogna d'una bona scusulate.
Un c'he piu tempu a perde, perche tutti i frusteri chi sbarcanu pa milai tutti l'anni, elli so pronti a fallu su cambiamentu e senza noi.
U turisimu un hè micca u piu frutevule, quandu parlu di pruduzione, eiu pensu in pimu locu a l'agricultura, a u bestiamu, a a nutritura, tuttu cio che no cumpremu ind e super u o casino o altri scrucconi.
Simu dipindenti di a francia e di i so gruppi cummerciali chi hanu monopoliu per tutta a roba chi si vende in Corsica.
Pudemu pruducce tuttu per campa, a parte di u cimentu sin'a i tàppi, ancu u suveru chi si piglianu i Sardi per calchi soldi.
Infine a lista e troppu longa, un ci manca che u vogliu.

53.mandatu da Còsulu u 23/08/2008 17:04
Ùn c'hé bisogna né di l'emir né di Chavez. I srucconi sò più vicini ( parchi u GIE -cumpostu di corsi- che amministra tuttu u petroliu nosciu, fà paga à i prufessiunali di più ch'in cuntinenti e ch'in Sardegna ? A ripettu, ùn s'hè mai sapiutu parchi !
-Ritruvà à maèstria di i nosci pruduzioni
-Trasfurmà à noscia roba sopra piazza
-Amaestrà à distribuzioni......ben'sicura, hè intesa ! Un situ d'agricultori arrìcani qualchi risposti www.viacampagnola.com abbastanza intaressanti.
U risparmiu, hài a raghjò c'hè in grossu.Piddalu di forza ? Cunvinciali d'invistiscia qui, in chi settori ? u più fruttèvuli, u turismu ? Ed eccu vultemu à u principiu.
Par mè, sarà sola una mossa populari chi ci parmittarìa di cacciàsi di'ssa tràppula ! ...... Ùn semu ancu pronti ! ............

52.mandatu da machja u 23/08/2008 15:14
Nanzu di lampà l'argumenti per spiega a me pusizione, vogliu saluta tutti quelli chi si so pisati, so trent'anni fa, contra l'inghiustizia e u putere francese, vogliu parlà di Guidu, Stefanu, Ghjuvan Battista, Mighè, tutti quelli chi so statti feriti, chi hanu passatu anni e anni in e carcère francese, e quelli chi ci stanu sempre.
Ch'elli campanu sempre in le vostre memorie.
Dopu, prima di parlà di u nostru avvene, di turisimu, di ,u sviluppu di l'agricultura in Corsica, seremu ubligatu di fa una sceltà : campà francese, e tandu un cambiemu nudda, o pruvà di campa da par noi.
Un pudemu piu esse "corsu-francese, o francese-corsu", ci n'he unu di troppu.
Avemu a furtuna di campa in un paese maravigliosu, una Terra benedetta, ma oghje tocca noi di fruttificala.
L'aghju dettu parècchje volte, u putere francese dipoi piu di 200 anni ha tumbattu l'ecunumia di a Corsica, e oghje a nostra Terra cusi ricca un pruducce piu nudda.
L'argumenti che possu prupone so sempre i stessi
-ritruva a maestanza di a nostra pruduzione
-trasfurmà i nostri prudutti sopra piazza
- e u piu primurosu, amaestra a distribuzione di a roba nustrale, per caccia fora si gruppi "agroalimentarii" chi ci succhianu u sangue.
Sentu dighja i cuntradittori " o machja, so belli i to discorsi, ma i soldi induv' avemu da pigliali"
Per i soldi a vi diccu francamente, un pudemu micca mughja tutti i ghjorni IFF , e po dopu vultassi versu i culunialisti per chére subvenzione, sicorsi o aiuti.
Soprattutu che i soldi l'avemi, u RISPARMIU CORSU hé unu di i piu impurtente di francia 10 MILLIARDI D'EUROS.
Si soldi so corsi, e invece d'ingrassa a finanza internaziunale, puderianu serve a u svilluppu economicu di u nostru paese, e pirmette a tutti i Corsi di campà digamente.
Si mezzi esistanu, e voltanu u spinu a l'assistananza e a a dipendenza francese.
Per ave una spiegazione piu ricercata, leghjite a dichiarazione di u CNI di u 24/10/2007 "i sruconi fora"
Ma quessu cumu a dettu calchi omu he un affare di CURAGHJU PULITICU.
Salut' a tutti.

51.mandatu da SERRA u 23/08/2008 13:51
d'accordu per dumandà à l'emir arabi accumpagnati da u rivoluziunariu chavez di calà u prezzu di u petroliu , à u guvernu francese e a cumissione auropea à brusselle di diminuì a TIPP ma aspettendu ste bone nutizie i piscadori cercanu di strappàssi un pezzu di pane cu i so battelli e di mantene e so famiglie .

50.mandatu da Black Block u 23/08/2008 13:55
U palu un urdignu ussuletu ...... allora ....umm... i pinzi ?.....nò ..cavichji ? ié ié... u grimaldinu ! Nò nò ....u martiddonu ? AAAAAAAh iéni....un urinali !!
IIIINNNNò !! ....... L'ÙRNA

49.mandatu da Elvira u 23/08/2008 12:28
u palu sì! ma avali anch'iddu (cum'è l'arcusgi!) hè un "urdignu" ussuletu....

48.mandatu da Black Block u 23/08/2008 12:08
Leghju annantu "la corse votre hebdo" d'arimani chi ghjùva di più à i piscadori à fa " des promenades en mer " chi di calà i so retti par piddà pesci !
E cusi i nosci criaturi manghjerani pesci di "l'akwakultur" nutriti incun farini animali. Eccu !
Inveci d'aiutà à noscia pesca (una calata di u prezzu di u gasoil, par principià ? Ma di quissa ùn si ni devi troppu parlà, cheta cheta!) i nosci capizzoni visiunnarii aiutani sempri di più 'ssu muddizzu " akwakol".
U PALU ....pà tutti i nosci eletti ! IÈ ........U PALU !



47.mandatu da Elvira u 23/08/2008 11:54
Ma a scelta chì sarà fatta par nò(da puliticanti scelti da nò....) sarà pessima è ci mantenerà (cum'è i nosci vechji) in stu statu di suttumissioni chì ùn pudaremu mai tralascià, attaccati chì nò semu à 'ssi valori antici.....

46.mandatu da SERRA u 23/08/2008 11:12
mantengu chi u prublemu un he micca u turisimu ma a maestria d' un podere puliticu allargatu solu capace di deffinì e so orientazioni e ben intesu e so limite . ie à mumenti averemu u center park , ma aghju ben peura ch'un ci seremu mancu figuranti perchi seremu smariti di a circulazione , parleranu di noi à u passatu e mostreranu e nostre case in ruvine ( quelle ch'un serenu state compre nanzu ) cume quelle di qualchi civilisaazione passata . ci vole à fà attinzzione tantu à un sviluppu chi prufitterebbi à l'altri che à un ricusu di sviluppu chi face u ghjocu di u statu mantenendu i nostri nu a sottumissione à cuntinà à chere impeghi publichi chi campanu tantu stu statu . ma avimu sempre a scelta : ritornu à un economia di cugliera di tippu neoliticu , funzionarisazione di a corsica (generalisazione di cio chi no cunniscimu digià) o custruzzione d'un economia di produzzione ammaestrata essendu cuscenti di e so incuvenienze .

45.mandatu da Forza u 23/08/2008 10:36
Avia ancu intesu indu assemblea eleturale di a bocca di gilles Simeoni, che l'autorita Corse (ufficiu turiscu, camere di cummerciu,etc.), avianu fatu un prughjetu per l'anni prossimi d'un ciculazione turistica di 5 millioni di personne !!
E prova cume lu dice "cacciapuzza" che u "center-park" e messu in ballu. E ancu per quessa che certi cappizzoni Naziunalisti un si sentanu mancu piu, perche ci so e milliarde in ghjocu.

44.mandatu da cacciapuzza u 22/08/2008 22:37
O Serra,
ghjé spiegata l'affari: ci basta a vede u Padduc. Chi tanti agricultura. L'hanu dighjà decisa tutti i sapientoni, briaconi e manghjoni di lasagne: a Corsica sana vole à divintà u Center-Park auropeu. Ci volemu a divintà lustrascarpi, "GO", "jardinier du rural" ò "attraction typique". A l'accorta, ci volemu a liccà u culu di i furasteri é andà à i forni.

43.mandatu da Còsulu u 22/08/2008 20:27
".....u semplice fattu di move l'aria possi ripresentà un attività di produzzione pè a corsica ....." e l'eoliane induva i metti ?
L'agricultura ò u turismu, l'agricultura e u turismu ? Certamenti, forse, ùn la sò !
Ciò che sogu, hè chi " l'agriturisme " ( ò turismu campagnolu comu la vi pari) pinsatu prima par rigula un problemu agriculu abbastanza pisìu, moscia avali i sò lìmiti. Parchi ùn si pò accuncià un settori di produzioni incu quiddu di i servizii .Ci avvidimu avali pianament'e bè chi i produzioni ( parlu qui di i campagnoli micca di quiddi rubacci agroalimentarii ) sminuisciani e chi l'aiuti financiarii sò dati più facilmenti par esempiu, "au petit train du maquis" "à l'accrobranche"ou à "la chambre d'hôtes" qu'à "la machine à traire" ou au "raccordement des exploitations agricoles aux réseaux éléctriques ou hydrauliques" chi sò di primura par pruduci qualcosa, soca !
U scopu maiò di st'andatura agroturistica hè di piattà à disgrazia di i campagnoli chi t'anii rivinuti più ch'à lebbii. Appianà u prublema di i cinqui agricultori chi sparisciani quandu unu s'affàca par travaglià incù mezi di u medievu, ùn si pò fà senza avè un mìnimu di curaghju pùliticu.

42.mandatu da estrimei u 22/08/2008 20:27
si u turisimu e l'agricultura so praticati a pro di u Populu corsu , he capita ch'ell'anu a so piazza 'nu l'economia di u nostru PAESE .
ma , oghje che oghje , tuttu he pensatu per u turisimu -(l'agricultura he una scusa chi ne tecchja unepochi )- ma s'omu face i conti di so ch'ellu costa e so ch'ellu face vince , e s'omu face u puntu di a spertera di i benefizii, so sicuru ch'avemu da scopre un strumentu di culunisazione e micca u mezzu di sviluppu economicu pe a Corsica

41.mandatu da SERRA u 22/08/2008 15:19
Simu nu una sucietà di miseria e un s'asgice di lampà a petra à impiegati di merrie o altri funzionari custretti di sottumettesi per pudè allevà a so famiglia , ancu s'ellu ci vole à ricunnosce dinò chi per parecchji ha spessu ripresentatu a soluzione di a facilità . al dilà se di ridesi di u turisimu po esse di moda ci vorrà infine chi i nostri sapienti ci spieghinu di chi modu vulimu sviluppà stu paese e pensu chi c'he una cuntradizzione maiò à criticà l'assistanatu e nu u listessu tempu unu di i soli mezzi di sortene .siamu attenti à un cascà nu una trappula chi ci ferebbi intrattene un sottu sviluppu chi ci chjode nu a dipendenza tantu economica che pulitica . i puntelli di u nostru sviluppu un ponu esse che l'agricultura e u turisimu , unu essendu liatu à l'altru . almenu chi d'altri pensinu forse chi u semplice fattu di move l'aria possi ripresentà un attività di produzzione pè a corsica .

40.mandatu da machja u 22/08/2008 10:56
L'argumenti ci so ,e si po sempre discutà senza litticassi, un aghja disprezzu per nimu, ne per l'impiegatu, ne per u pastore, ne per quellu chi da a so casa a pigio l'estate a calchi turisti per fassi dui soldi.
Simu tutti in u stessu batelu, simu tutti ligati e incatinati piu o mene a u putere francese, ghje quessa a culunisazione.
Ci so tanti disgraziatti per su mondu chi sunnieghjanu d' esse francese, e noi ci lagnemu sempre.
Mi pare che a situaziona cunvena a tutti,un cambiemu nudda, ci sara sempre un buccone per i corsi.

39.mandatu da MM 'lli Stabbia u 22/08/2008 09:41
Iddu n’avia fattu d’altri, guerri, ùn ci vulia mancu po vultà, ma era una guerra, era cussì, una scimizia cullittiva. « Infini ! » pinsestini forsa certi, pinsestimu forsa tutti : « Era ora di fà calcosa in cummunu... » Una guerra hè bè, par uparata, ma una guerra contru à l’altri, chì sulidifichighja u ligamu – à ciò chì pari.
Ma no i guerri contru à l’altri ùn li pudemu più fà, semu dèbbuli, pirdariamu. Meddu à fàccila tr’è no. Saremu sempri pirdenti ma ancu sempri vincidori.


Guerra Civili,Marcu Biancarelli

38.mandatu da Impegatu di merria (un altru) u 21/08/2008 22:39
...e quandu l'argumenti u ci so piu : "A populu fattu bisogna a marchià"
"e dopu ci sbrugliaremu tra di noi" !
... aé buffe e dalli! daci ni un'antra! Ci faranu pro e lezione di u passatu?
Guardeti l'articulu da sopre, quellu di a BDM. Ben' vista o Sbantitu. "Premier pourvoyeur d'emplois". Ci danu da manghjà, ci danu i paillotes per i nostri figlioli fenduli creda e di che campanu in omi liberi e indipendenti. Cosa ne femu di sti stirpatori ? So di u nostru populu o i tiremu fora?
Per contu meiu un c'hè alcunu litu ma cuntrastu, fora che u disprezzu di machja ver di quellu che travaglia sia in merria o in altro, hè sprizzèvule.
Un salutu à estrimei per à so intelligenza e à so primura di l'altri.

37.mandatu da estrimei u 21/08/2008 20:58
o ribella,
un letichemmu micca , cuntrastemmu , e he u cuntrastu chi face a demucrazia , e a demucrazia face militanti rispunsevulli chi ponnu parà e carnavallate e adunisce u nostru POPULU

36.mandatu da Elvira u 21/08/2008 20:13
GHJEU AGHJUSTAGHJU; aiò tutti fratelli ch'hè ora!

35.mandatu da machja u 21/08/2008 19:40
Avete tutti raggio ,lascemu i francesi chi si piglianu dighja a nostra terra e, e nostre case, piglia i calchi soldi di i turisti, da qui a pocu vi cacciaranu ancu l'impiegi di meria.
Ma basta e chjachjare, cume dicce ribella, e tutti insemi lampemuli fora, dopu ci sbrugliaremu tra di noi.
A POPULU FATTU BISOGN'A MARCHJA

34.mandatu da ribella u 21/08/2008 16:50
Arrestate di leticavi mansa di scemi !Dite piuttostu ,TUTTI INSEME ,cumu fà pè lampalli tutti fora , c'hè una serata u 24 à sera à u PENALTY in BASTIA pè i prigiuneri pulitichi cù ARCUSGI E ROMANE Jazz manouche.
Un attu hè megliu che tutte e vostre chjachjere!
Allora à DUMENICA SERA !

33.mandatu da Forza u 21/08/2008 15:55
E sicura Estrimei, u cummerciu participeghje malgratu se a fa ghjunghje e arreghje i furesteri. Quanti turisti ghjunti in Corsica, ch'un volani piu parte, chi compranu case tetti e terreni. Dunque u fattu di mette da parte un impiegatu Corsu ch'un face che travaglia, cume lu dice machja un n'e micca be. Un ci vole micca e mette i Corsi contra i Corsi, simu digia cusi pochi. Di tutte manere qualche tu fia, un si po micca fa be a 100%, simu piu o menu tutti in difettu.

32.mandatu da Elvira u 21/08/2008 12:01
va chi ancu si tù ùn sè micca corsu, Machja ti saluta listessu (mbaah a pensu ghjeu) chì a noscia uspitalità lighjindaria ùn hè micca una fola!!!
ùn si devi abusà;;;;

31.mandatu da estrimei u 21/08/2008 12:00
bè ,o machja ! si tremendu; per te , quelli chi anu un cummerciu -o chi anu un impieggu indipendente - so piu indipendenti , piu liberi , e piu rispettevulli che l'astri .
un so manc'apenna d'accunsentu. ancu u cummerciu di a manera ch'ellu he fattu ha un impurtenza majo nu a culunisazione di u nostru Populu.-e ste "paillotte " (chi un erranu micca pagliaghji) so fatti da quelli chi anu i soldi e chi so in cumblicculla 'ncu e mèrrie-
u Populu he fattu di ricchi e di poveri , e quandu i cummercii facenu prezzi sprupusitati e ch'elli vendenu rubbaccia e ch'ell'impiegganu 'ncu pagghe di miseria senza dichjarà-o a u minimu- un so micca piu rispettevulli.
u sistema oghjincu he quellu di u soldu, a me mi pare chi per salvà a CORSICA duvimmu imponne u sistema di l'omu corsu per cummincià e poi dopu u sistema di l'Omu.

30.mandatu da machja u 21/08/2008 10:20
Piombu!!! l'aghju anerbatu quessu, cume tu si acanitu e arabiatu, aghju toccu un puntu chi face male ?
Beatu a te se tu travagli dipoi 25 anni a à meria d'Aiacciu, tu po si produce per u nostru paese, anc' assai chi ci so l'impiegatti di meria per sviluppa l'ecunumia di a Corsica .
Ma cume si intratu in meria ? ai passatu un cuncorsu ? o passendu in carrughju, calchi omu ta chjamatu "o Fanfan ch'e una piazza in meria" veni cu noi ?Dilami,mi piacceria anc'a me di fa parte di sa famiglia maravigliosa.
Inno ci si vole a esse a pena seriu, ci si vole esse astutu per fa funziunaru,tuttu u mondu un po fa parte di "l'elite" , alora certi provanu a campa a usu soi, e elli so obligati di pisassi a mane per manghja.
Un hanu ne RTT, ne malatia o accidenti di u "travagliu" per anda a a pesca o fa u tierce.
Ie a francia si ne ride, e i pinzuti un volenu piu paga per ghjente cume te, dicenu ancu chi certi impiegati di a meria d'aiacciu campanu in marsiglia.
Ma un ti fa gativu sangue, chi quandu seremu indipindente, averemu sempre bisognu d'impiegati di casa cumuna.
Se tu si Corsu ti salutu, o sino........
.

29.mandatu da Elvira u 21/08/2008 10:07
aiò ùn sighiti cussì mischinu cù Machja o monsieur d'Aiacciu....è di tutta manera ancu si ùn vi ni seti mai avvistu, eti passatu 25 anni cù un ghjinochju in terra.... l'aghju dighjà ditta, cussì hè la noscia sorti....ma puteria cambià.....

28.mandatu da Fanfan d'Aiacciu u 21/08/2008 02:52
Ò CALAVRÒ di machja !! Eu travagliu a à merria in Ajacciu so 25 anni dighjà e ùn mi so mai messu in ghjinochiu davant'à nimu e i patacconi che mi danu i mi dani perche aghju fatu u me travagliu.Per quelli che hanu una casetta di paglia come tu dice, i mi piglianu i soldi in i me stacchi, ié ancu à me. Si so pigliatu u me mare e in piu u me facini pagà st'abruttiti .
Faristini bè d'andà à produce qualcosa per u nostru populu che n'ha bisognu inveci di fa "l'épicier" e pensà campà liberi sottu à dittatura di l'euro. A francia si né ride di sti disgraziati e in più n'ha bisognu
I sapientone come te che mettenu tuttu u mondu 'nu listessu saccu ci facenu caccà dipoi u bellu pezzu dighà e u disprezzu che tu li porta à l'aghjente, ti vultarà un ghjornu o l'altru in faccia.
Basta avà, perche dumane vogu à travaglià da bon'ora.
Ùn ti salutu micca !

27.mandatu da machja u 20/08/2008 19:58
Attenti!!!!!!!! che i turisti a cunoscenu anch'elli a to manera di piglia i soldi.

26.mandatu da Don Vito u 20/08/2008 16:15
Pinsaiu cusi parchi incu trè o quatru amichi, t'avemu u antru mezu per piglià soldi à i turisti senza avè bisognu di dumandà nulla à nimu, capisci ?

25.mandatu da machja u 20/08/2008 14:42
don vito
Pinsava chi tutti i lettori di a Piazzetta avianu capitu i me pruposti,ma mi so aviste che certi avianu calavroni in capu, alora cumu mi dispiacce assai di laccia ghente cume te anc'u giarbellu biottu, t'aghja da spiega .
Qu'elli chi hanu "una casetta di pàglia" o un osteria,o un cummerciu un devanu nulla a nimu, e isoldi ch'elli guadagnanu, un li piglianu micca in le to stàcce, e ancu di menu a u statu francese.
Ma l'impiegatu di a casa cumuna, o u funziunaru deve a so piazza a un elettu ,e tutt'a so vita sara obligatu di campa in ghjnocchiu davanti u so "bienfaiteur",e he pagatu ancu i soldi di a francia e di a Corsica dinu.
I primi so omi e donne liberi e indipendente, l'altri so tintacci ch'un podenu campa senza l'aiutu e l'assistènza di u statu culuniale francese.
Eccu a spiegaziona, avale facci cume la ti pare.

24.mandatu da PRAVDA u 20/08/2008 11:20
Ligjendu l’articulu annant’à « San Fiurenzu in Francia » mi sogu campatu. Ma mi sogu ancu ramintatu un antru articulu lettu in « Courrier International » dui ani fà ; era una traduzzioni d’un’inchiesta di l’« Irish Times ». Unu di i so ghjurnalisti avia dicisu di girandula in l’Irlanda intreva – fora ben sigura, di u Gaeltachta (i paesi gaelofoni) – incù u scopu « straurdinariu » di parlà…irlandesu, vali à dì gaelicu. U povaru ghjurnalistu ùn truvaia guasgi à nimu par parlà incù iddu ma, tantu in tantu fu capitu ; u peghju hé statu quantunca in Dublin ; presu pà un Polaccu, un Russiu o un Slovaccu hè statu insultatu « Vai ! Ritorna indè tè o faccia bruta ! ». In Corsica ùn semu ghjunti à stu puntu qui, ma pò dassi chì c’hè peghju chì t’aghju intesu unipochi di Corsi chì si ridiani di sti « bauli » ch’usaiani una lingua merza… Alora à quandu indè no « Et le Corsico, t’es pas chez toi ici ! » ?

23.mandatu da circinelludiguagnènativupèliguagnesusosanguaversatu u 20/08/2008 10:26
u tipu s'intaressa, mi !

22.mandatu da Don Vito u 20/08/2008 10:00
Innò! Spiegati tu......

21.mandatu da machja u 20/08/2008 09:10
Spiegati, chi vole di intaressante,intaressante.......

1 2
Novu cumentu :


Seguitateci nant'à Facebook



Abbunatevi à a newsletter

Circà nant'à A Piazzetta