Accueil
Envoyer à un ami
Version imprimable
Partager

Carnavale

Eccu vi u terzu artìculu di l’attellu immersivu « Storia, Patrimoniu, Cultura è Tradizioni » di Praticalingua pè A Piazzetta.



dissegnu : Antea

Ferraghju hè u mese di u Carnavale. U Marti grassu, vigilia di u mèrcuri di e Cènnere è l’ùltimu ghjornu di u Carnavale, hè una festa tramutante, scelta secondu a data di Pasqua. A so lunghura svarieghja segondu l’èpiche. Durava spessu trè settimane cù da punta cimaghja, i trè ùltimi ghjorni è a dumènica di meza Quarèsima. Inde u calindariu litùrgicu, principia u perÌudu di u Caranavale à Pasqua Pifania, stu ghjornu princìpianu e mascarate.
A lotta trà Carnavale è Quaresima, Pieter Brueghel u vechju
A lotta trà Carnavale è Quaresima, Pieter Brueghel u vechju

Orìgine

U Carnavale corsu si scrive inde u filu di i vechji riti agrarii induve sopravìvenu e mitulugie è i panteoni di u Mediterraniu preistòricu.
Sarebbe u zòcculu cumunu propiu à l’Europa sana. Ùn si sà propiu s’ellu hè ligatu à e Saturnale rumane, o ancu à e feste dionìsiache ma si sà ch’ellu era sinònimu di capalzu di e règule suciale, di e ierarchie, di i sessi, di trasgressione di i valori è d’eccessi varii…
Hè incerta l’etimulugia di Carnavale à chì à face ricullà à u latinu « carna levare » (toglie a carne) allude à a Quarèsima induve u cunsumu di carne hè pruibitu o menu abundante.

P.Walter citatu in Tempi fà : fêtes religieuses, rites et croyances populaires de Corse ammenta a ràdica Carn chì vene ligatu à una divinità chì era presente da l’India sinu à Roma.
mythologica.fr/rome/carna.htm

Ferraghju Ferraghjettu

Sò unepochi i pruverbii nustrali à ammintà l’asprezza è l’incertezza chì regna à stu mumentu di l’annu :
« Ferraghju secca a manu à u capraghju. »
« Si ferraghju ùn fussi tra i mesi, ùn ci seria mai fame à i paesi. »
« Frivaghju, frivaghjettu, curtu curtu è maladettu. »
(Fonte Ernest Papi)

U mese di ferraghju hè particulare, chì vene prima di u veranu ; e biade sò in durmizione, è s’appròntanu à turnà à cresce, si prepara a natura à sorte di l’invernu. Riti agrarii prupiziatorii, mumenti temuti induve ci dice Ghjasippina Giannesini : « Le Monde des Morts règne et tient le sort des hommes en son pouvoir ».

U Carnavale pè issi paesi

Si ritrova più o menu e listesse usanze in ogni paese di Corsica, si tratta di stoli di zitelloni chì andàvanu da paesi in paesi per riguarà a ropa da manghjà, un "ghjùdice" era designatu per tassà e case visitate.

S’impara cù l’Adecec chì : « u Rè di u carnavale era elettu trà i zitelli, era sceltu per u so spiritu di risposta, a so cunniscenza di l'usi è a so imaginazione.

U Rè era impiastratu di neru di fume, vestutu di sacchi o di stracci. Avìa u so tronu è cummandava. Avìa i so curtighjani, è a so garda facia rispettà e so vulintà è trascinava i matti è e giovanotte davant'à u tronu.
Ammende è penitenze eranu distribuite da u Rè : e ghjuvanotte eranu tassate in natura (ballà è imbraccià tal o tal persona, purtà fritelle…) è l'altri, messi à a risa devianu rigalà vinu è nutritura ».

U carnavale era dinù l'occasione di ballà a "Muresca", celebrandu a disfatta di i mori o di i turchi.

Interessemuci à unepoche di testimunianze ammazzulate inde Tempi fà chì cuntràstanu cù a visione oghjinca di u Carnavale.

In Arbiddali, ci dice F.P Agostini in u 1819 « Chì Carnavale hè celebratu sè l’annata hè bona, è s’ellu ùn ci hè micca dolu ». In u 1897, Jules Agostini di u listessu paese leia a festa à u passatu è mette a colpa à : « e nemicizie pulitiche, e lite famigliale, è l’assassini stalvati durante i balli ».
Francescu Ottavianu Renucci discrive in u 1839 una vindetta stalvata durante un carnavale induve una donna hè travestuta da omu pè tumbà un nemicu.

In Muratu

Pudemu prezzià quì i puemi incantatorii chì i giuvanotti di Muratu dicianu in 1939 quand'elli andavanu di casa in casa :

L'INCANTÌCULA
Bona sera in quasta casa
Quante persone site
Anc'una figlia avete da maritu.
Diu li dia un bon partitu.
Appiete oliu assai
Granu ùn vi ne manchi mai
Roba tanta ci ne sia
Per Diu è per i Santi.
Denari appiete tanti
Sempre appiete tante dece milla
Appiete linu è fila
Appiete tante mele
Appiete tanta tela
D'ogni sorte di frutti
Per danne à tutti.
Ùn sò quanti brocci
Manghjaimu in questa sera
Sù sù la ria nera !
Arrizzatevi o madonna
Accendite sta candela
Guardate ind'è st'anghjone
Ci serà a nostra ragione.
Sia sia !
E quandu a ghjente ùn dava nunda, i ghjuvanotti dicìanu :
A vostra casa hè fatta à caterezza
Ch'ella sterpi tutta a vostra razza !
O dinù :
Sè vo ùn date nunda, bucertulellu muru ! muru !
Chè voi ne appiete quantu ne aghju in culu !
Ch'una tavula panaghja vi tagli la cullaghja !
Ch'un troppulu tondu tondu vi caccia da stu mondu !

Fonte : adecec

Francisata di l’usi

D’altronde u clima di u XIXu sèculu hè improntu da una francisata sfrenata chì inghjenna a destruzzione di a sucetà corsa tradiziunale, si parla di un clima d’incertezza è di scunvoltu, a truppa mascarata duverà à l’oramai esse accumpagnata da una spia à visu scupertu chì face da guaranzia pè l’altri.
A IIIa Repùblica è a so scola vòlsenu unifurmizà lu à tutti i patti sguassendu l’arcaìsimi regiunali è u rituale preistòricu chì avia francatu i sèculi è l’interdetti, cusì diventò un divertimentu, un ballu custumatu è una sfilarata di carri.

" Carnavale morse techju di frittelle "

Pè carnavale pigliàvanu i paisani a so rivincita annant'à i perìudi d'austerità è di privazione.
In core à ste celebrazione, i ripastu, sò cudificati si duvia manghjà tutti inseme , tutt’ognunu ci participava, in certi paesi c’era u tavulinu di u partitu è quellu di u contrapartitu. Cumunicà, fà populu fà cumunità , ghjè una spressione di u sacru manghjà è sparte u ripastu.
Fà grassa, manghjà divizia d’alimenti grassi, inzuccherati, è vinu pè e sucetà povere avvezza à a fame , u grassu significheghja a ricchezza, ci vènenu dui pruverbii nustrali pè testimunià di sta divizia :
« U carnavale ùn cunnosce dicetta » è « Carnavale morse techju di frittelle »
Era adimessa a briachina, allora ch’ella era mal’vista tuttu u longu di l’annu, permettia di francassi da e custrinte suciale è d’abbandunassi à i riti , inde i misteri dionìsicahi a briachina permettia di entre in transa è di spiccassi da a so persona materiale.

U Carnavale in Bastia

À i tempi di Ghjènuva, pè i trè ùltimi ghjorni di u Carnavale , dava u Guvernatore parechji balli inde a Salla Maggiore di u so Palazzu. Sta tradizione fù ripigliata da i francesi scalati di pocu (U prefettu di u Golu, eppo sottuprefettu di Bastia è u Guvernadore militare).
Si sà chì à u XVIIu sèculu, sò stati citati straripamenti. Sò stati i Guvernatori ubligati à pruclamà gride da circà di limità li ma senza troppu successu inde i fatti, si dumandava per l’indettu à ùn lampà micca aranci nantu à a ghjente è s’interdia ancu di presentassi mascherati di notte inde e case. Si sà chì inde u XIXu sèculu era cosa cumuna di vede banditi chì avìanu pigliatu a machja travèste si pè falà in Villa.
In u 1802, u merre di l’èpica prescrivì chì ogni persunagiu mascheratu scontru di notte cum’è di ghjornu serà imprigiunatu, ne fece altru è tantu in u 1811 à l’indrentu di e sale di ballu.

[Fonte Servziu Patrimoniu, Cità di Bastia]

Carnavale in Brandu

U più bellu è forse u più cunforma cun ciò chì si pudia sculunnà per e nostre sponde. Vi citemu a testimunianza di Valeria è di Ghjuvanliviu Casalta citati inde Tempi fà : fêtes religieuses, rites et croyances populaires de Corse.
Stu Carnavale hè u fruttu di una racolta realizata in Capicorsu.
Carnavale

I persunagi :

U Pillicciaru : porta una màschera di zucca è un paghju di corne
L’Orcu : porta una màschera di sùvara, corne è tintenne
U Vechjaconu hà una màschera di sùvara
A sposa chjamata dinù Purcellina è Stroncheghjetta porta una màschera di zucca
U Rè o Rampuffu hè un manicchinu fattu cù a paglia (Tumasginu in Bastia)
U canciliere porta una màschera di zucca
Prete Vinaccia vestutu da prete cù una màschera di zucca
U Sgiò Merre ùn ne porta micca
U Boia è i so sbirri sò vestuti da cunfratelli
I Sunadori vestuti cù u custume tradiziunale corsu
Carnavale

U Sbucinà di a ghjurnata

Principia a ghjurnata cù a surtita in mùsica di Rampuffu puntatu da u Cancilliere è scurtatu da i sbirri è accumpagnatu da i sunadori. Sèguitanu l’Orchi tenuti cù un cànapu da I vechji. Affacca dopu A Sposa, Prete Vinaccia chì porta un catinu è una spazzuletta. Tutti ciàrlanu cù i spettadori è li fàcenu scherzi.
Dopu à un ballu di nanzu à a Funtana vechja di u paese, tutti si ritròvanu nantu à a piazza di a Torra pè celebrà u matrimoniu di Rampuffu è di a Sposa, cù u merre chì prumette inde u so discorsu mare è mondi. Dopu à a giràndula cù l’Orchi, tutti si ritrovanu in prima sera pè u prucessu di Rampuffu, hè accumpgnatu da u boia è i trè sbirri. U boia accusa ad alta voce à Rampuffu d’esse à causa di ogni male ed hè cundannatu à a morte è tandu tutt’ognunu intonna :

« O Carnavà ùn ti n’andà
T’ai pigliatu u salciciu
Ci ai lasciatu u baccalà
O carnavà ùn ti n’andà
Avemu da beie è da manghjà ».

U boia mette focu à Rampuffu, i sbirri cunsòlanu a Sposa è ripiglia u ballu più frenèticu ch’è mai…
Carnavale

Carnavale in Euskadi

A tradizione di u carnavale hè assi presente in Euskadi. Assuciata à u solstiziu è à u svegliu di a natura, st’ùltimi anni a dimensione populare è indiata venenu accertate sempre di più.

> In Navarre, eccu un carnavale salvàticu cù i so sunadori (joaldunak)

> In Soule sempre cusì salvàticu, ma ancu teatrale

> In Labourd serà forse più cunvenziunale

> Si veca dinù sta pagina

Solsona u Carnavale in Catalunya

Soca u più famosu di i carnavali catalani cù l’impiccatura di u sumere (falzu). Solsona hè vista da capitale di u Carnavale in Catalunya micca solu pè e so màschere è i so persunagi di carta pesta, hè ligata stretta à a storia di stu paese chì fù interdettu da Franco è sfidata da i paisani.

capcatalogne.com/solsona-un-carnaval-vraiment-geant

In Sardegna

Sò tante e tradizione belle in « L’ìsula surella » anzituttu in Barbaggia, in Mamoiada cù i so famusìssimi Mamuthones chì avànzanu à u sonu di i campanacci (cloches de vaches) messe à nantu à e spalle è i so Issohadores chì cercanu ad allaccià i spettatori.



u 23 di Marzu 2019
L'attellu di Praticalingua


Novu cumentu :


Seguitateci nant'à Facebook



Abbunatevi à a newsletter

Circà nant'à A Piazzetta