Accueil
Envoyer à un ami
Version imprimable
Partager

A paghjella à l’UNESCO è i Corsi à capu in ghjò ?

Sò trè anni chì Ghjuvan’Paulu Poletti è Petru Guelfucci, dui fundatori di u gruppu miticu Canta u Populu Corsu, a si provanu di fà ricunosce a paghjella da l’UNESCO. Cusì bella scumessa chì sarebbe una ricumpensa per tutti i quelli chì si sò impegnati in a prumuzione di a cultura corsa dipoi u principiu di u Riacquistu !



paghjella, museu, unesco, corsica, corse, paghjellaghji, castagniccia, cultura, corsa, ritrattu, cutlure, folklore,
paghjella, museu, unesco, corsica, corse, paghjellaghji, castagniccia, cultura, corsa, ritrattu, cutlure, folklore,
A paghjella

A paghjella, l’averete intesa più nant’à l’onde di RCFM o d’Alta Frequenza chè in live, à a Santa di u Niolu, in a fumaccia di u Central in Corti o nant’à una scena di spettaculu. Da un arte pupulare, pare chì a paghjella fussi diventata un cantu elitista, più per una manata di pinzuti in cerca d’esotisimu chè per noi altri. Dimmula franca è chjara, quale hè chì canta semprer a paghjella ? Nimu o quasi. Andate puru à dumandà à i giovani cumu si canta a paghjella. Unepochi di passiunati a vi la saperanu spiegà ma seranu bellu più numerosi i giovani corsi à ballà a tettonica chè à impaghjellà… Tuttu què per dì chì sta pratica si perde è ch’elli sò scarsi i giovani paghjellaghji è chì l’inghjocu maiò, mi si pare ch’ellu fussi più da visticà à u pianu di a quantità di i paghjellaghji chè da quellu di a definizione scentifica è indarna di e qualità di a paghjella. L’anziani ùn la sapianu forse micca discrive ma elli sì chì a sapianu cantà… Micca cum’è mè…

I paghjellaghji

U prublema, ùn hè micca tantu quellu di a paghjella ma quellu di i paghjellaghji. La farà a ricuniscenza di l’UNESCO à sviluppà u cantu in paghjella ? S’ella hè di nò, à chì ghjuverà sta ricuniscenza, altru chè à scrive nant’à u Guide du Routard, chì i paisoli di Rusiu è di Sermanu sò tenuti da i santissimi lochi di a paghjella, u « Cantu Maestru di u Populu » Invece di circà ricuniscenze in altrò, l’impegnu u più maiò, mi si pare ch’ellu fussi quì. Sò e scole di cantu chì ci vole à prumove.

A metafora di a Corsica

L’affare di a paghjella mi face pensà à Petru Rocca, u fundatore di a rivista A Muvra, quandu, dopu a prima guerra mundiale, avia vistu una muvra ingabbiata in un museu pariginu. Per ellu, era quessa a metafora di a Corsica è di i Corsi. Dopu l’affare di a publicità à prò di u turisimu “Réserve naturelle de vos vacances”, u periculu di fà di a Corsica una riserva di « sioux » per ripiglià e parolle di Poletti, mi si pare ch’ellu cresca. E ricuniscenze, l’avemu à palate. Hè ricunisciutu u cane « cursinu », u salame, u vinu, u muscatu, l’oliu d’alivu, u mele, è u casgiu anu l’AOC. Scandula è a maiò parte di e nostri lochi sò tenuti da maraviglia è prutetti da lege è labelisazione di tutte e mamme…

E minurità sò un casticu

Invece, l’omi è e donne di stu paese, à leghje à l’ultimu numeru di Marianne, sò sempre tenuti da una minurità di ghjente storte chì rompe e stacche di a santa maiurità. Tenite : venneri scorsu, durante un dibattitu urganizatu da l’Università è u CNRS nant’à a quistione di a diversità culturale è di a ricunniscenza di e minurità dette regiunale, s’hè intesu tuttu ! Ne vulete bugie ? « Il est permis aux élèves de terminale de passer le bac dans la langue régionale de leur choix », « lorsque j’entends parler de langue régionale, je pense immédiatement au risque de repli sur soi et au communautarisme. C’est quand même bien qu’on puisse parler tous ensemble grâce au français… ». Mancu parlu di ste riturnelle à prò di a diversità culturale à l’infora di u territoriu francese è à prò di l’unifurmisazione à l’internu, hè megliu à esse cioncu ! Quandu omu vole tene un discorsu strutturatu è argumintatu, vene ghjuvativu à a dimustrazione d’illustrà lu di modu fattivu. Aspettemu sempre !

U Statu, u marcatu, u piacè è a cultura

Allora, a paghjella, cumu la farà à francà si di tamantu pesu ghjacubinu ? Prima, pare chì a pressione di u Statu cali appena. Ùn ci pò impedisce d’impaghjellà ! Un antru elementu da piglià in contu hè chì parechji giovani, s’elli ùn cantanu più per via di a so indiatura, a facenu senza riflette, « naturalmente ». Si parla in francese ma, in fatti di cantu, hè u corsu chì ci vole à aduprà. Sottu sottu, ancu piatta è incuscente, ci serà forse una mutivazione suldaghja… À i turisti, ùn li piacenu micca i nostri canti ? S’elli ùn venenu micca apposta in Corsica, ci venenu dinù perchè avemu ste specificità ch’elli anu persu elli. Saranu forse nustalgichi di e so anziane culture regiunale ! Eppò, ciò chì pò salvà a paghjella, hè u piacè. S’ella hè un casticu di cantà la, tandu, lascemu la puru. Hè st’articulazione trà u piacè è l’interessu chì puderà forse discità e voci di i paghjellaghji addurmintati. Per quessa, ci tocca à creà spazii di trasmissione. A Piazzetta, quessa, peccatu ch’ella fussi cusì ma ùn la pò fà…

l'8 d'Aprile 2008
Ahmed Zumar



1.mandatu da GWM u 08/04/2008 16:18
un articulu interessantissimu. Ci spieca bè une di e nostre primure maio: cum'è salvàssi senza sepellissi ?
E nostre specificità ci devenu purtà avanti, appena cum'è a Piazzetta !

2.mandatu da SERRA u 08/04/2008 17:08
a paghjella un 'he mai stata à a mio cunniscenza un modu di spressione tradiziunale di l'inseme di a corsica . era , e possu dì he sempre a tradizione di a castagniccia e s'ella s'he sparta à un mumentu datu à d'altre regioni he statu à una perioda di riaquistu e spessu di modu un pocu artificiale . di dì chi oghje a paghjella perde u terrenu he à u m'avisu falzu ,he stata durante une pochi d'anni snaturata da ghjente ch'avianu fattu di a "pulifunia" (micca a paghjella quessa era pè i paisanacci) un fondu di cummerciu .chi a paghjella rivenghi à i so lochi d'origine he cio chi li pudia accede di megliu . e per cuntinuà à cantà a nostra paghjella à u "comptoir" un aspetteremu ch'elli ci accordinu un AOC artificiale e ridiculu . era piu parlata a lingua corsa nanzu d'esse ricunsciuta o avà ? c'interranu in prima classa e un ci n'accorgimu mancu !!!

3.mandatu da in cauda venenum u 08/04/2008 18:25
A PAGHJELLA HE UN CANTU DI A GRANDE CASTAGNICCIA CI VENE DI UNA STORIA SPECIFICA E INTRECCIATA CU LOCHI E GHJENTE CHI ANU FATTU STU CANTU ESISTE OGHJE PE DISGRAZIA HE MANGHJATA A TUTTE E SALZE E N'IMPORTA QUALE FACE E DICE N'IMPORTA CHE A SSU SUGETTU PE DISGRAZIA UNA VOLTA IN PIU TUMBEMU A VERA CULTURA PE INTERESSI PERSUNALI A PAGHJELLA HE UNA MANERA D'ESSE DI PENSA E DI CAMPA AUJOURD'HUI C'EST LA MODE ET CA PEUT RAPPORTER CA DONNE AUSSI A N'IMPORTE QUI D'AVOIR L'IMPRESSION D'ETRE UN PEU CORSE UN VRAI DE LA MONTAGNEUUUU QUI SENT UN PEU LA CHEVREUUUU
VENDENU U RESTU DI L'ALMA CHI CI RESTA. LORSQUE L'ON ARRIVE A VENDRE SES BIJOUX DE FAMILLE C'EST QUE L'ON EST PLUS GRAND CHOSE .
FADEMI PIACE LEGHJITE CIO CHI AGHJU SCRITTU DENTRU U CD DI CANTI IN PAGHJELLA DI SAN DAMIANU .
DICU MERDA A QUELLI CHI PRUFITANU E CHI SCRUCCUNEGHJANU U POCU DI CULTURA CHI CI RESTA VERGOGNA A QUELLI CHI SCAMBIANU A NOSTRA MANERA ANTICA D'ESSE CORSI .

4.mandatu da yvanuterribule u 08/04/2008 20:52
vecu nant'una rambella
dui acellucci frisgiati
dopu avè si datu un basgiu
si so subitu piattati
sanu anch'elli chi l'amore
à palesu ùn hà valore...
sciacca a seconda O Amè;chi in causa venenum ferà u bassu pè contu meo l'ete capita sciaccheraghju a terza à truvaci spergu pè ste fiere à impaghjella

5.mandatu da compañero u 09/04/2008 00:06
s'ellu hè pè fà di a paghjella una pezza di museu, ùn vale a pena !

6.mandatu da ribella u 09/04/2008 18:59
Mi piacenu l'articuli di AHMED .
Dumenica TIBERI chi hé duttore in cummunicazione mi dicia tempi fà chi cio chi hé troppu cumunicatu perde u so valore prufondu, vale pè u..... ,ancu u vinu sin'à forse à u cursinu oghje à a paghjella, dunque ... ricunuscenze o ..essezza...! E puru...!
Impaghjellate zitelli , m'hé piacciuta quella di l'accellucci frisgiati d'Yvanuterribule e so parole mi parenu piu dolci (a dulcezza corsa ..;) che quelle intese in l'Opera vistu à u Bolchoi in URSS !

7.mandatu da Baretta misgia u 23/07/2008 20:04
Eccu... I nosci casgi ùn hanni micca l'AOC, ma u nosciu brocciu ié.
Ma nudda impedisce u fattu ch'un miglionu di litri di latti sìa vinutu da fora da u principiu di a staghjoni ! Allora ? A riconiscienza di chi, par qualli ?

8.mandatu da appassidighjatta u 04/10/2008 19:54
pensu una cosa: cercu inde i gruppi d'oghje a passione di a musica, di l'arte , senza pinsà a altru restu e spessu un ne trovu ! quandu nasce un gruppu veramente originale qui??? passiunati e sinceri???

9.mandatu da chjucchetta u 26/02/2009 20:11
A paghjella hè soprattuttu fatta per chì a canta è chì ci piglia un piacè difficiule à spiegà à chì ùn la canta.Finch'ellu ci ne resterà per cantalla poca primura di l'unesco è di u restu.
Quand'ella serà sparita l'archivie permetteranu à chì studieghja di pudella sente.
Ùn hà più u postu suciale ch'ella avia, ùn vale furzllu, hè simbulu aspessu d'indentità ma per u più hè piacè puru chì ne resta dopu à esse passatu per isse tappe fantasimate.

10.mandatu da O Bamo u 26/02/2009 22:57

Aiò, a ricunniscenza di l'UNESCO ùn pò fà nisun male è ò ancu arricà qualcjhì mezu da chì a paghjella sia amparata è trasmessa...
Dinù, u "prestigiu" di l'UNESCO hè (disgraziatamente) una manera di riabilità a tradizione in u spiritu di i Corsi stessi (chì ùn anu abbastanza cunfidenza nè fiertàà vea di a so cultura, cunfondenu tuttu)
A ricunniscenza à l'UNESCO hè una manera di ricunnosce "l'universalisimu" di una cultura chì tanti astutoni o ghjente bè classificheghjanu cum'è anticogna, paisana, di pocu valore

di l'altru latu, sta ricunniscenza và à spessu à cose "folcloriche" ...Ci face male di pensà chì a paghjella ùn seria ch'un affare folcoricu

Novu cumentu :


Seguitateci nant'à Facebook



Abbunatevi à a newsletter

Circà nant'à A Piazzetta