Accueil
Envoyer à un ami
Version imprimable
Partager

A storia anziana di a cuntinuità territuriale



Da quì à pocu saranu pigliate decisione impurtantissime per i trasporti di a Corsica, soprattuttu per l’impiecati di a SNCM è parechje imprese chì travaglianu incù a cumpagnia. U fiascu finanziariu puderia trasfurmassi in un terribule fiascu umanu. Oghje sò sempre più o menu 1500 à travagliacci in CDI, ma i candidati maiò à a ripresa di a SNCM ùn ne volenu ritene cà 697, 708 o 897.

Quell’attualità ci permette di rivene nant’à l’urigine di a cuntinuità territuriale trà a Corsica è u cuntinente francese. À spessu si conta ch’ella saria stata iniziata in u 1976. Infatti, si tratta d’una storia bella più longa.

Prima si deve ramintà ch’in a prima parte di u Dicenovesimu, à u livellu ecunomicu è suciale, a Corsica era un territoriu assai povaru è arcaicu. Tandu e pruduzzione eranu scarse, è soprattuttu ùn pudianu mutivà grandi impurtatori francesi o altri à ghjunghjeci per carcassi. Ma ancu s’elli ùn ci pudianu esse porti di cummerciu tamanti, u Statu devia urganizà trasporti regulari da annudà un pucarellu l’isula à a Francia, è a s’hà pinsata dendu aiutu à cumpagnie private.

Hè cusì chì in u 1850 era aduttata una lege ch’affidava per dece anni à a cumpagnia corsa Valery u trasportu di e poste trà Marseglia è a Corsica, di sicuru contr’à una suvvenzione di u Statu. C’era dunque digià un mercatu, è s’avianu prestu da scatinà l’interessi ecunomichi è pulitichi in giru ad ellu. L’atti di u Parlamentu francese mostranu chì e lite sò state di quelle : quantu ci ne vulia battelli ? Quantu viaghji devianu fà per settimana ? Chì devia esse a so vitezza ? Devianu esse battelli di custruzzione francese o micca ? Ecc.

A storia anziana di a cuntinuità territuriale

Ma a quistione maiò fù magaru quella di i porti interessati. Per u cuntinente, l’eletti di Tulò è di Nizza luttavanu per chì Marseglia ùn apprufittessi d’un munupoliu, accertendu chì e so cità eranu pupulate di Corsi è chì quessi quì ùn pudianu esse cusì disprezzati. Per a Corsica, si sò visti affari di meraculi. For’di Bastia è d’Aiacciu, ùn c’era po’ nunda d’assicuratu. À chì vulia u battellu in Lisula, à chì u vulia in Prupià, à chì u vulia in San Fiurenzu, ecc. Si puderia dì ch’in lu mentre d’un seculu e cose sò pocu cambiate...

A storia anziana di a cuntinuità territuriale

A più grande passata hè stata quantunque quella di u diputatu Blancsubé, elettu di a Cochinchine, in u 1882. Quellu, ch’ùn avia nunda à sparte cù a Corsica for’di una amicizia abbastanza chjara cù u nostru diputatu Gavini, hà prupostu – eppo’ difesu di modu accanitu – chì un battellu per simana si piantessi in Macinaghju.

A storia anziana di a cuntinuità territuriale

A storia anziana di a cuntinuità territuriale

U ministru di e Poste hà circatu una bella stonda à spiecalli chì i so argumenti ùn pudianu esse accittati: ch’in Macinaghju ùn c’era micca un portu ma un ammogliu ; ch’ùn ci passavanu micca 25000 tunnellate di marcanzie à l’annu, ma 1700 ; chì u locu ùn era manc’appena à l’agrottu di i venti... ma ùn c’hè statu manera. Infine u ministru hà compiu cappiendu : « je sais bien que je ne donnerai jamais satisfaction aux députés de la Corse; si on accédait à leurs demandes, il faudrait faire une escale à chaque kilomètre de la côte. (Rires sur divers bancs). »

Eppuru, aldilà di quelle grande stonde parlamentarie, u prublema di e rilazione trà a Corsica è u cuntinente era bellu veru. Ind’è l’anni Vinti si parlava digià à spessu di sminuì u costu di i trasporti. In u 1927, a cunvenzione trà u Statu è a cumpagnia Fraissinet (chì rimpiazzò a cumpagnia corsa Morelli in u 1892) impunia i prezzi di manera assai precisa, per ogni battellu, ogni specia di marcanzia, ogni categuria di passageri, ecc. Soprattuttu, in u 1937 era adupratu u principiu storicu di a cuntinuità territuriale, vale à dì chì u prezzu di u battellu deve esse u listessu cà quellu di u trenu, postu chì u battellu deve esse pinsatu cum’è a cuntinuazione di u trenu. Di quellu principiu, u putere di Pétain si n’hè scurdatu in u ’42, è s’aspetterà u ’75 per chì u Statu u rimittissi à l’onore... ma ci vulerà à dumandassi cume, perchè è per quale.

A storia anziana di a cuntinuità territuriale

A nascita di u sistema di cuntinuità territuriale

Dopu avè mustratu chì a quistione di i trasporti trà a Corsica è u cuntinente francese era bella anziana, tocca avà à palisà cum’è ch’ellu hè natu u sistema di cuntinuità territuriale in u 1976. Bisogna digià à dì chi dopu à a Liberazione, l’intervenzione è e discussione in u Parlamentu sò state parechje, soprattuttu per rivene à u principiu di u ’37, quellu di a parità trà u prezzu di u battellu è u prezzu di u trenu. Di què, i numarosi guverni di a IV Republica ùn anu vulsutu micca. Anu solu rimpiazzatu à Fraissinet cù a Compagnie générale transatlantique, ch’era una sucetà d’ecunumia mista induv’è u Statu si tenia a maiurità.


L’affare hè ch’in u listessu tempu a prublematica pulitica di a Corsica cambiava... è cambiava assai. Di pettu à a crescita di e tensione pulitiche, ecunomiche, suciali... a quistione di a cuntinuità territuriale era sempre più impurtante. À u livellu di a Corsica, ci tocca à cunsiderà :

1/ A ricunniscenza da u Statu di a situazione di sottusviluppu di l’isula, in u prugrama d’azzione regiunale di u ’57. D’altronde, u listessu prugrama aghjustava chì i prezzi eranu belli più alti ch’in cuntinente.

A storia anziana di a cuntinuità territuriale

2/ A crescita di u turismu dapoi l’anni ’50, ch’era qualificata da u Guvernu di “matrice de la renaissance corse”. Sicondu à Jeanine Renucci, a Corsica avaria accoltu 60.000 turisti in u 1952, 130.000 in u ’60, 240000 in u ’65, è 512.000 in u 1970. In u so prugettu di sviluppu di u ’71, u Guvernu augurava sin’à 2,2 milioni di turisti per l’85.

3/ U sviluppu, dapoi l’anni ’60, di a cuntestazione regiunalista po’ naziunalista, soprattuttu chì unepoche d’urganizazione praticavanu o sustenianu l’usu di a viulenza. Vale à dì ch’ellu ci vulia forse à custruisce una leia nova tra à Corsica è a Republica francese.
(Xavier Crettiez, La question corse, Bruxelles, Complexe, 1999)
(Xavier Crettiez, La question corse, Bruxelles, Complexe, 1999)

Cusì si face chì a dumanda di trasporti per a Corsica era crisciuta assai, per diverse ragiò. Eppuru ci vole à parlà dinò di u cuntestu naziunale. À u livellu di a Francia, bisogna à capisce e difficultà generale di a marina cummerciale è di e grande sucetà d’ecunumia mista cuntrullate da u Statu, soprattuttu a famosa Transatlantique (diventata Transméditerranéenne in u ’69). In particulare, ci vole à piglià in contu:

A storia anziana di a cuntinuità territuriale

1/ A perdita di l’imperu culuniale, ch’arricava prufitti tamanti. In u ’48, 45% di e spurtazione francese partianu ind’è l’anziane culunie, ribattizate territoires d’outre-mer dopu à a Liberazione. È di sicuru u trasportu si facia in un quatru munupulisticu, à prò di e grande cumpagnie pubbliche (o quasi...).

2/ A creazione, in u ’57, di a Cumunità Ecunomica Auropeana, ch’annunziava subbitu a liberalizazione di i trasporti. Cusì e cumpagnie francese si sò trove di pettu à nove uppurtunità quant’è à novi risichi. Hè sicura chì, ind’è l’anni 60, a Francia hà apprufittatu assai di l’apartura di e fruntiere. In u ’58, 22% di e so spurtazione andavanu ind’è l’altri paese di a Cumunità; in u ’70 quella parte era di 48%. Invece, u sistema di i munupolii suvvenziunati da u Statu ùn si pudia mantene in quellu novu quatru liberale.

3/ L’usu di una bandera comuda (u famosu pavillon di complaisance), assai più ecunomica cà a bandera naziunale francese. Eppuru senza andà à circà u Liberià è u Panamà, i costi di funziunamentu di a marina in Francia eranu spavintosi, forse 30% più alti cà in Ingliterra è in Alimania sicondu u Secretariu di Statu.

A storia anziana di a cuntinuità territuriale

Infatti quella marina devia fà a so rivuluzione per adattassi à un sistema novu, puntellatu nant’à a cumpetizione. Di sicuru, ci funu e resistenze per difende a bandera francese è l’impiecu francese, ma e grande cumpagnie marittime à maiurità publica andavanu di male. In u ’74, u presidente di a holding chì l’aduniva, annunziava chì i conti eranu bioti, è dumandava 200 milioni di franchi à u Statu per a so ristrutturazione. Ognunu vede chè no’ simu quì un annu solu nanz’à a scelta d’istituisce a cuntinuità territuriale.

Ind’è a lege di finanze per u ’76, u Statu rivenia à u principiu di u ’37, di a parità trà u prezzu di u battellu è u prezzu di u trenu, è creava una nova cumpagnia marittima: a SNCM. Si trattava d’integrà di più a Corsica à a Francia, ancu per via di una certa generosità. D’aprile ’75, u caru di Poniatowski parlava di 28-32 milioni di franchi ; infatti simu passati à 76 milioni per u ’76, poi à 164 per u ’77, poi à 250 per u ’78, ecc. À dilla franca, parechji soldi eranu investiti in a cuntinuità, ma u più impurtante era forse di sapè cumu sarianu investiti...

u 1mu di Marzu 2015
Andria



1.mandatu da fiumurbacciu azzezu u 02/03/2015 11:28
BACCALA PER CORSICA . BASTA CUSI ! ! ! ! ! !

2.mandatu da estrimei u 02/03/2015 11:28
"Da quì à pocu saranu pigliate decisione impurtantissime per i trasporti di a Corsica, soprattuttu per l’impiecati di a SNCM è parechje imprese chì travaglianu incù a cumpagnia."
a disgrazia hè ch'omu dumanda a una cumpagnia maritima (mi pare listessu per l'aeru ) d'esse un impresa suciale piuttostu che d'assicurà una lea sicura , a prezzi raghjunevulli 'ncù u cuntinente.

dipoi parechj'anni sapìamu chi u statu vulia sbarazzassi di a sncm, a pruposta di i marinari corsi a prò di una cumpagnia publica ammaestrata da a cullettivitai era a prò di u nostru Paese e di u nostru Populu .
dipoi ch'elli sò ghjunti a u putere , di tantu in tantu , siasi Bartoli , siasi Giacobbi venianu a teneci un discorsu chi , omancu a mè , paria pienu di sperenza .
oghje , ne simu a i fatti , e i fatti ùn sò più quelli :
tutti l'eletti stanu zitti . i peghju sò i "naziunalisti " chi chjodenu bocc'e cu.. e lascianu fà ,
u liberalisimu si piglia tuttu , u privatu si piglierà a sncm e ... e "subventions" .
povera Corsica !
oghje ,mentre chi a sncm ci scappa di manu , mentre chi figlioli di stu Paese ùn si ponu curà , ùn ponu mancu più campà , a primura di u u to Populu e d'andà a fà i maligni a u "Parc des Princes" e si cullettivitai cappia nepochi di solli vuteranu più vulenteri a e prussime .....

3.mandatu da e la nave va u 03/03/2015 00:45
bellissimu l'articulu d'Andria, ci rende più intelligenti

4.mandatu da acquaviva u 07/03/2015 11:24 (da un teleffuninu)
articulu ben scrittu ma di u prublemu maio un''he parla:a cuntinuita territuriale di a corsica he cun livornu e santa teresa. cu a francia si tratta di un sistema d''integrazione di tipu culuniale mirendu a fa di u nostru paese un sughjettu asservitu

5.mandatu da sardu u 07/03/2015 17:12 (da un teleffuninu)
Santa teresa?? Ahahahah
ghienuva, savona, nizza, civitavecchia, e forse napoli...tolone dinù, chi ti fai di santa teresa e porto torres? Un si pó cunsiderà cuntinuità, perché sarebbe cù u cuntinente francese e talianu, hé più importante...

6.mandatu da sardu u 07/03/2015 17:14 (da un teleffuninu)
Ancu si hé impurtante da un puntu di vista ecunumicu e turisticu, ma sempre menu di u cuntinente auropeanu...

Novu cumentu :


Seguitateci nant'à Facebook



Abbunatevi à a newsletter

Circà nant'à A Piazzetta