Accueil
Envoyer à un ami
Version imprimable
Partager

Brexit : chì avvene pè e nazione senza statu sott'à duminiu britannicu ?

Ghjovi u 23 di ghjugnu di u 2016, u Regnu Unitu vutava à 52% per sorte da l'Unione Auropea, trenta dui anni dop'à a so addesione. Mentre chì l'Inglesi è i giurnali di u Cuntinente paniccanu, d'altri ci vedenu un'opportunità di custruisce un'Auropa nova.



Brexit : chì avvene pè e nazione senza statu sott'à duminiu britannicu ?

Scozzia :

Dui anni dop'à u fiascu di u primu referendum nant'à l'indipendenza – o indyref – a partita hè cambiata in Edimbourg. A settimana scorsa, a Scozzia vutava à 62% per cunservà i so ligami cun l'UE. Un aiutu puliticu ideale pè a first minister Nicola Sturgeon, chì dapoi hè andata in Brusselle per difende a piazza di u so paese in l'Unione. Parechji capimachja si sò opposti, cum'è u primu ministru spagnolu Mariano Rajoy è François Hollande. Siguramente per interessu giacubbinu, cù a sorte di a Catalogna, di u Paese Bascu è di a Corsica in capu.

Di pettu à i stati membri i più putenti è i più chjuccuti, a capimachja di u Scottish National Party ùn hà altra scelta ch'è d'annunzià un pussibule indyref2 allocchè à dui anni. Chì ghigna ! Sì 55% di cumpaisani di Sean Connery ricusavanu di sorte da u Regnu Unitu in u 2014, assai si sentenu oghje traditi da Londra è da u partitu cunservatore. A Scozzia puderia bè esse u primu dominò à cascà.


Paese di Gallia :

À l'oppostu di a Scozzia, u Paese di Gallia hà bè vutatu Leave. Ciò chì ùn impedisce micca u partitu naziunalistu Plaid Cymru di prufittanne per parlà d'indipendenza. Leanne Wood, leader di u muvimentu, dichjarava stu marti 27 : i[« U votu di ghjovi scorsu hà cambiatu tuttu. Da veru, cù u votu di a Scozzi di stassine, u Regnu Unitu pianterà d'esiste in un futuru vicinu. […] Plaid Cymru cunsidereghja chì ridefinisce u RU attuale hè a sola ozzione : un'unione di e nazione indipendente nova, travagliendu inseme per è u bè cummunu. »]i

A dirigente di 44 anni hà precisatu ch'ellu ùn si trattava ancu di parlà di referendum, ma solu di riflette à u Paese di Gallia in tantu ch'è nazione. D'appressu à u Guardian, 10% solu di a pupulazione sarianu di solitu à prò di l'indipendenza. Sì stu sciffru hè siguramente più altu oghje, u caminu risicheghja d'esse sempre longu assai.


Irlanda :

U mese scorsu, u delegatu à u sport di Plaid Cymru ci dicia « esse britannicu, hè esse inglese. » Anticipava tandu l'egoisimu di u populu inglese chì s'ellu vutava pè a surtita, precipiteria « tutti l'altri » in a so caduta. St'affirmazione sona ghjustu quand'ellu si vede a situazione di l'Irlanda di u Nordu, chì hà vutatu REMAIN à 56%.

In un articulu pè u Guardian, l'editurialistu Finnan O'Toole scrivia chì l'Inglesi avianu « messu una bomba nant'à l'accordi di pace. » Firmati u 10 d'aprile di u 1998, l'accordi di u Venneri Santu guarantianu frà altru à ogni persona nata in Irlanda di u Nordu a scelta trà a naziunalità britannica, irlandese o a binaziunalità. O'Toole si dumanda : « Chì volenu dì ste dispusizione nove ? Pudemu esse à tempu un citatinu di l'UE è ùn esse micca citatinu di l'UE ? » L'autore teme dinù ch'elle sianu ristabilite e fruntiere, è a crescita di a tensione chì và cun elle.

Per evità sta situazione, Gerry Adams hà a suluzione : riunificà l'Irlanda. Toccu l'annunziu di u Brexit, u capimachja di u Sinn Féin dumandava ch'ellu sia fattu un sundagiu nant'à a vuluntà di e duie Irlande di turnà à esse una, o nò. Sì e divisione à u nordu di l'isula sò sempre prufonde, u Brexit permette almenu à i naziunalisti irlandesi di turnà à sunnià.


Gibraltar :

Per i partigiani di u Remain, a serata eletturale era principiata bè. U primu risultatu annunziatu era per elli à 95,9%. Prublema : era quellu di Gibraltar cù i so 30 000 elettori, chì ùn pisavanu tantu. Una tendenza cusì chjara chì hà quantunque rilanciatu i dibattiti nant'à a suvranità di u « scogliu ».

Toccu l'annunziu di u risultatu, u ministru di l'affari strangeri spagnolu José Manuel García-Margallo dichjarava à a radio Onda Cero : « Quessa apre pussibilità nove chì Gibraltar ùn hà cunnisciutu dapoi una stonda. Vogliu crede chì a formula di co-suvranità – per esse chjaru, a bandera spagnola nant'à u scogliu – hè bella più prubabile ch'è nanzu. » Listessu ghjornu, Londra rispundia assigurandu chì u Regnu Unitu ùn pensava mancu stampa chì Gibraltar passi sott'à cuntrollu di Madrid senza chì u populu ne sprimi a brama.

Sott'à cuntrollu britannicu dapoi u 1713, a penisula vutava in u 2002 à 98% contr'à a spartera di a suvranità. U partitu travaglistu-sucialistu, magiuritariu à u parlamentu, hè sempre contr'à st'idea è dumanda di più putere è una vera sculunizazione.


Londra ?

In più d'una divisione trà e nazione, u votu di u Brexit hà palisatu dinù disparità prufonde nentru à a pupulazione britannica. Pè riassume : a working class è e parte di a pupulazione e menu qualificate anu vutatu Leave, à l'oppostu di e classe e più favurizate è diplumate. À Boston, Lincolnshire, 77% di l'abitanti di u borgu eranu stufi di l'Auropa. Mentre chì in Londra, circa 60% di i buglittini Remain eranu spugliati.

Elettu frescu frescu, u merre di a cità Sadiq Khan hà dumandatu « di più autonomia per a capitale, per prutege l'ecunumia lunduniana lundunese di l'incertezza, per prutege l'intraprese di u mondu stabbilite quì è per prutege l'impieghi è a prusperità. »

Sì u travalistu hà dettu dinù « ùn parlà micca seriu d'indipendenza », a parolla era in bocca à tutti. Londra, cità-statu ? È perchè micca.


u 4 di Lugliu 2016
Tumasgiu Andrei


Novu cumentu :


Seguitateci nant'à Facebook



Abbunatevi à a newsletter

Circà nant'à A Piazzetta