Accueil
Envoyer à un ami
Version imprimable
Partager

Peghju ch'è Ponte Novu : a battaglia di u Vechju

Ci hè stata a chjiba di Ponte Novu, firmata cum'è l'ultima è definitiva battaglia chì hà vistu perde l'armate di Pasquale Paoli. Ma guasi un mese dopu ci hè statu a battaglia di u Vechju, in Vivariu.



A battaglia paulina a più famosa, omu sà, hè quella di Ponte Novu, l'ottu è u nove di maghju di u 1769. Mà ci hè statu un'altra battaglia, scunnisciuta, guasi l’ultima di l’armata naziunale corsa è dinò più sanguinosa : a Battaglia di u Vechju.

Induve si trova oghje u Ponte Eiffel custruitu da u certu ingenieru francese chì hà fattu a torra Eiffel, u 2 di ghjugnu di u 1769, Ghjacumu Petru Abbatucci è Clemente Paoli venenu à a riscossa di Pasquale Paoli in Vivariu. I naziunali ùn sò più ch'è 600 à difende l’ultimi pezzi di a nazione corsa smembrata.

Da l’altra parte di stu ring d'acque ? U Comte de Vaux, cummandante di l’armata francese, chì si presenta u ghjornu di a battaglia incù 10 000 suldati chì venenu ghjustu di piglià a pieve di Rustinu.

I Corsi anu rottu u ponte chì franca stu fiume chjamatu « U Vechju » è tenenu a sponda dritta. I Francesi si tenenu nant’à sponda manca è anu purtatu parechje pezze d’artiglieria. Aprenu u focu nant’à i suldati di a nazione, stanchi ma feroci chì rintuzzanu incù assai debulezza.

Apprufittendu di a mitraglia, i suldati di de Vaux lampanu ponti sopr’a u Vechju. L’azzuffu si ferà incù e mani, spade e curtellate. Hè un macellu.

I Corsi lottanu à unu contr'à vinti durante quattru ghjorni, bluccandu l’armata di u Rè di Francia. Noi dinò avemu avutu e nostre Thermopyles. Chì tanti Leonidas è i so 300 !

Sette ghjorni dopu, Paoli imbarcherà in Porti Vechju incù Filippu Masseria d’Aiacciu nant’a u battellu «Le Vermouth». U so fratellu Clemente è 340 Naziunali u seguiteranu nant’a «Le Rachel» u 20 di ghjunu, incù parechji generali di a nostra nazione caduta, è qualchi prete sempre fidi. Sta truppa sbarcherà in Livornu per un esiliu di 20 anni.

A ripressione francese ella, ùn face ch'è principià.
Peghju ch'è Ponte Novu : a battaglia di u Vechju

Sì a battaglia di Ponte Novu hè firmata in a memoria cullettiva, a battaglia di u Vechju hè sguassata cumplettamente. Perchè ?

Eccu ciò ch'ellu hà scrittu François Girolami-Cortona in a so storia di a Corsica :

"On a tout le temps considéré que le 8 mai 1769 fut la dernière grande bataille que l'armée de Pasquale Paoli livra aux Français, et que ce jour là : "le Golu rougi par le sang des martyrs, avait englouti à jamais l'indépendance de la Corse". Sans doute que cela est dû à la personnalité de Rousseau qui en fit la grande publicité, mais sans doute aussi ignorait-il que des batailles sanglantes se déroulèrent en d'autres lieux et après le mai 1769 ; tel est le cas de la bataille du Vechju"

Peghju ch'è Ponte Novu : a battaglia di u Vechju

Paul Silvani parla di l'impurtanza di a battaglia di u Vechju, di pettu à quella di Ponte Novu :

"Un mois après Ponte Novu, Paoli affronte à nouveau l'armée de Louis XV, sur le Vechju cette fois. Ces combats, sans doute plus sanglants que les précédents, n'ont pas laissé dans notre histoire une trace indélébile. Il est vrai que Voltaire, l'un des grands écrivains qui firent de Ponte Novu une glorieuse légende, n'en avait probablement pas eu connaissance".

Hè vera ch'ellu hè Voltaire chì hà scrittu :

"Le courage des Corses fut si grand que vers une rivière nomée Golo, ils se firent un rempart de leurs morts pour avoir le temps de charger derrière eux ; leurs blessés se mêlèrent parmi les morts pour affermir le rempart. On ne voit de telles actions que chez les peuples libres."

Allora ? Serà colpa à Voltaire o à Rousseau chì Ponte Novu hè diventatu un mitu ? Ma simu cusì, avemu bisognu di miti.

U fattu si stà chì di a battaglia di u Vechju, si ne parla pocu è micca. Mancu una croce, mancu una paghjella, mancu un t-shirt... Sò da veru quelli chì vincenu chì scrivenu a storia.

u 1mu di Ghjugnu 2015
Pinnatu



1.mandatu da estrimei u 01/06/2015 18:42
a nostra storia , l'amparemu a pezzatelli , a ringrazià à a Piazzetta .
torna una prova chi i corsi di tandu si sò ghjucati a leghjittima per esse maestri in casa soia .
hè per ciò chi a i pochi chi li si resta un chjinchjì di spiritu patriotu lampu a chjama per andà , tutti l'8 di Maghju in Ponte Novu , a salutà a memoria di tutti quelli chi si so sacrificati pè a patria.

2.mandatu da Antonio u 04/06/2015 01:58
Peccato che non sia successo nell' 800...tutta colpa di Genova!!

3.mandatu da Giacomoni u 04/06/2015 10:28
Un cumplementu à ciò chè vo avete scrittu:

In una lettara di u 19 di maghju 1769 (pocu dopu Pontenovu), da Corti, Pasquale Paoli scrive à Acchille Murati in Isularossa. L’affari di a Corsica ùn sò ancu sciolti. U generale Pasquale Paoli spera in i Pumuntinchi è tandu a Corsica pò firmà libera ma sè si fiasca, ci vulerà à salvassi.
Acchille Murati (di Muratu, dettu u Cunquistadore di Caprara), unu di i capi di l’armata corsa, ghjè statu incaricatu da u generale Paoli di permette l’esiliu dopu a scunfitta. (U 24 di maghju 1769 ?), da Malfalcu (Egriate) Acchille Murati cù u so figliolu maiò Bartulumeu in età di dodeci anni (a so famiglia s’hè rifugiata in Petralba), parte à destinazione di Livornu (via Oneglia ?) in una barca venuta da Isula Rossa. In ‘ssu portu di Livornu, Acchille nulighja (piglia in nolu) dui battelli inglesi, appughjatu da Antone Rivarola (d’Oletta), consule di u rè di Sardegna. Cun ‘ssi dui battelli, da Portu Vechju (o Portivechju) Pasquale de Paoli è i so fidi patriotti (più di trecentu frà i quali Acchille) si rifugieranu in Tuscana, induve seranu acclamati ghjunti in Livornu. Regnava in Tuscana u principe Leopoldu d’Austria. Paoli lascia i so cumpatriotti è s’avvia per Londra. In Tuscana, u so fratellu Clemente ottene da Londra succorsi è sussidii, à i so lati Acchille Murati è Ordioni di Niolu per l’esiliati chì ghjeranu omancu duie mila (cusì scrive in una nota Achille Murati dettu u Cunsigliere à a Corte Imperiale, figliulinu di Acchille cumpagnu de De Paoli).
Poi ci serà l’amnistia di u rè Luigi XV d’aprile 1773.

Luigi G.

4.mandatu da Giacomoni u 04/06/2015 10:31
leghje : cumpagnu di De Paoli.

5.mandatu da Acqualacciu u 04/06/2015 16:28
Pudemu a ringrazià a Piazzetta è Luigi G. di Rutali.

Novu cumentu :


Seguitateci nant'à Facebook



Abbunatevi à a newsletter

Circà nant'à A Piazzetta