Da quantu serà ch'ellu si canta in Rusiu ? Siguramente dapoi sempre. U cantu tradiziunale, Carlu Rocchi hè cascatu nentru quand'ellu era chjucu. Nasce u 16 di maghju di u 1920 in Rusiu, paisolu di a pieve di Vallerustie induve e voce sò chjare è e ribuccate raffinate dapoi chì u mondu hè mondu.
					 
					 
					 
Hè custì ch'ellu ingranda è ch'ellu s'impasta di sta cultura pupulare sempre viva : i canti in monodia (à una voce : lamenti, serinati) o in pulifunia (paghjelle, terzetti, canti ghjesgiali).
					 
					 
À sett'anni si ne và da Rusiu per campà in Tulò, ma volta sempre di statina. Hè cusì chì giuvanottu, si mette à cantà cù i soii. Compia a guerra, parte in Parigi (entre in e Poste). U cantu li piace è si cerca un prufessore di cantu. Tandu u mudellu hè Tino Rossi.
					 
					 
Hè custì ch'ellu face a cunniscenza di Félix Quilici, chì s'occupa d'una curale corsa chjamata "A Cirnea". Musicante è musicologu, s'interessa à e musiche pupulare è sà chì stu patrimoniu hè in perìculu. Quilici hè in cerca di viulunisti tradiziunali, è Carlu Rocchi li insegna u so paese.
					 
					 
Semu à l'estate 1948. Quilici hà principiatu una campagna d'arregistramenti.
					 
					 
Da vede : Félix Quilici, l'homme à l'écoute
			 Hè custì ch'ellu ingranda è ch'ellu s'impasta di sta cultura pupulare sempre viva : i canti in monodia (à una voce : lamenti, serinati) o in pulifunia (paghjelle, terzetti, canti ghjesgiali).
À sett'anni si ne và da Rusiu per campà in Tulò, ma volta sempre di statina. Hè cusì chì giuvanottu, si mette à cantà cù i soii. Compia a guerra, parte in Parigi (entre in e Poste). U cantu li piace è si cerca un prufessore di cantu. Tandu u mudellu hè Tino Rossi.
Hè custì ch'ellu face a cunniscenza di Félix Quilici, chì s'occupa d'una curale corsa chjamata "A Cirnea". Musicante è musicologu, s'interessa à e musiche pupulare è sà chì stu patrimoniu hè in perìculu. Quilici hè in cerca di viulunisti tradiziunali, è Carlu Rocchi li insegna u so paese.
Semu à l'estate 1948. Quilici hà principiatu una campagna d'arregistramenti.
Da vede : Félix Quilici, l'homme à l'écoute
 
			 
					 Tandu Félix Quilici face una scuperta ch'ellu ùn s'aspettava micca. E paghjelle e cunniscia, ma in Rusiu trova una tradizione sempre viva.
					 
					 
					 
Di a scuperta di ste maraviglie è di ste voce nasce u discu "Evocation de la Corse", esciutu in u 1955. Hè u primu arregistramentu di Carlu Rocchi. Face a terza nant'à una paghjella (forse a più bella arregistrata ?)
			 Di a scuperta di ste maraviglie è di ste voce nasce u discu "Evocation de la Corse", esciutu in u 1955. Hè u primu arregistramentu di Carlu Rocchi. Face a terza nant'à una paghjella (forse a più bella arregistrata ?)
					 Sempre in u 55, a casa di dischi Vega prupone à Carlu Rocchi di sorte parechji "45 giri". U successu hè rapidu. Ùn hà nunda à chì vede cun ciò ch'ellu cantava Tino Rossi. A so manera di cantà "muntagnola", sputica, piace subbitu à i Corsi.
					 
					 
					 
Veneranu dopu i dischi ind'è Président è Consul. U principiu d'una longa seria di successi è di tubes entrati in a storia di a canzona corsa (U mio mulinu, A Falata di Ficaghjola, U campanile di San Ghjuvà...)
					 
					 
Truvemu canzone in corsu è in francese, creazione ma dinù canti pigliati in u ripertoriu tradiziunale.
			 Veneranu dopu i dischi ind'è Président è Consul. U principiu d'una longa seria di successi è di tubes entrati in a storia di a canzona corsa (U mio mulinu, A Falata di Ficaghjola, U campanile di San Ghjuvà...)
Truvemu canzone in corsu è in francese, creazione ma dinù canti pigliati in u ripertoriu tradiziunale.
					 Ci n'hè tante altre, ma cumprate puru i dischi.
					 
					 
					 
È l'averete capita, a moda tandu era di piglià u ritrattu cù una ghitarra.
			 È l'averete capita, a moda tandu era di piglià u ritrattu cù una ghitarra.
 
			 
					 (iè iè, ci hè bè una canzona chì si chjama "Pogha schenza").
				 
			  
			  
			  
			  
			 
					 È hè a glassa.
				 
			  
			 
					 Carlu Rocchi si spenghje u 5 di ferraghju di u 2010 in Corti. Oghje u centru culturale di Biguglia porta u so nome.
					 
					 
					 
Sarebbe bè di rendeli l'omagiu ch'ellu merita...
					 
					 
					 
					 
Bibliugrafia :
Cantu Corsu, contours d'une expression populaire (Cyrnos et Méditerranée, 1992)
			 Sarebbe bè di rendeli l'omagiu ch'ellu merita...
Bibliugrafia :
Cantu Corsu, contours d'une expression populaire (Cyrnos et Méditerranée, 1992)





 
 
 
 
 
 
 




 A playlista corsa di San Valentinu
 
A playlista corsa di San Valentinu

