Accueil
Envoyer à un ami
Version imprimable
Partager

U 27 di dicembre di u 1729 principia a rivuluzione di Corsica

U 27 di dicembre di u 1729, i Bustanichesi lampanu fora i Genuvesi chì eranu venuti à racoglie l'impositi. Ciò chì ùn era ch'è una rivolta fiscale sbuccerà nant'à una rivuluzione di quarant'anni.



I storichi sò d'accunsentu per fà principià a rivuluzione di Corsica cun l'episodiu di u 27 di dicembre di u 1729 in Bustanicu. Ma per capisce ciò ch'ellu s'hè passatu, ci vole à vultà qualchì annu capinanzu.

Per fà piantà a viulenza è e vindette chì sterpanu a Corsica (sapete, "la violence culturelle des Corses"...), u guvernu genuvese decide di pruibisce l'arme in l'isula. Nanzu, eranu autorizate contr'à u pagamentu d'un impositu. Ma l'interdizzione di u portu d'arme inghjenna una perdita d'entrate fiscale per Genuva.

L'impositu di a taglia hè dunque crisciuta di dui seìni in u 1711, pè richjappà a mancanza di quellu nant'à l'arme. Scriverà Jean-Jacques Rousseau : "les malheureux Corses achetaient par un tribut la grâce d'être désarmés".

Dui seìni sò l'equivalente di tredeci soldi è quattru denari. Si diceria oghje chì l'affare pruvucheghja un "ras le bol fiscal"...

E pezze genuvese chì si truvava tandu in Corsica, cusì difficiule à avè...

U 27 di dicembre di u 1729 principia a rivuluzione di Corsica

Ma l'impositu di i dui seìni duvia esse pruvisoriu, è dece anni dopu si cuntinuveghja à pagà. In tantu, u tràfficu d'arme si porta bè (grazia à i Genuvesi...).

À a fine di l'annu 1729, in Merusaglia, l'abitanti dumandanu d'ùn pagà più st'impositu. Tantu, i Genuvesi ùn ci la facenu à mantene l'ordine, è ci vole à piglià l'arme per assigurà a pace (sò elli chì a dicenu). Perchè cuntinuvà à pagà un impositu chì ùn ghjova à nunda è chì duvia durà dece anni ? Cercanu à cunvince i paesi in giru, à principià per quelli di Boziu.

U guvernatore genuvese Felice Pinelli ellu, ùn vole sente nunda.

Ci vole dinù à sapè chì l'inguerni sò stati longhi è e ricolte pessime in l'anni 1728 è 1729. Scrive Farrandu Ettori chì : "La révolution de Corse fut d'abord une révolte de la faim".

Pè riassume l'ambianza di a fine di l'annu 1729 : racolte pessime + fame nera + impositu inghjustu + guvernatore antipaticu = azizume.

A rivolta hà da schjattà di dicembre, in Bustanicu.

U 27 di dicembre di u 1729 principia a rivuluzione di Corsica

L'episodiu chì hà da fà piccià a Corsica mette in scena un vechju bustanichese, un certu Anton Francescu Defranchi, dettu Cardone.

U 27 di dicembre di u 1729, u cullettore di l'impositi genuvese, in postu in Corti, u tenente Giovan Battista Gallo si ne colla in u paese di u Boziu pè arriguarà a taglia.

A scena hè discritta da Pommereul : "un pauvre estropié se présenta pour payer la sienne, mais comme il lui manquait deux sous (si ce n'était un seul, comme dirent certains) on lui devait s'accompagner la saisie de ses quelques biens."

U vechju Defranchi face u scandalu in piazza di u paese è nasce u para piglia è teni.

U 27 di dicembre di u 1729 principia a rivuluzione di Corsica

Fiure : Histoire de la Corse en Bandes dessinées, Gregori, Casalonga, Mattei (Cyrnos et Méditerranée 1975).

È tandu, accadì ciò ch'ellu duvia accade...

U 27 di dicembre di u 1729 principia a rivuluzione di Corsica

Una storia troppu bella ?

Serà troppu bella sta storia ? Ùn hè stata conta ch'è vinti anni dopu, da i storichi Guelfucci è Rostini. Ùn si trova nisunu testimone di a scena. Farrandu Ettori si dumanda : "on peut sourire des images d'Epinal, et l'analyse historique se doit d'atténuer leur éclat."

Puru simbòlicu, certi elementi ùn si ponu discorre : e malannate è a puvertà di l'epica, u "troppu chì stroppia" di l'impositi genuvesi, a durezza di i genuvesi... è a rivolta chì piccia.

In paese di Bustanicu, s'hè mantenutu u ricordu di u vechju Cardone, chì si chjamava Defranchi, è micca Lanfranchi cumu si pò leghje in certi libri.

U 27 di dicembre di u 1729 principia a rivuluzione di Corsica

Piccia a Castagniccia...

Cuntrariatu, u tenente genuvese si ne rifala in Corti, senza avè pussutu racoglie l'impositi.

A storia si sparghje in i paesi è face u giru di a pieve. U 29 di dicembre, u tenente genuvese hè di ritornu. Ma i Buzinchi ùn volenu sente nunda. Ricusanu di pagà l'impositu.

In i paesi sonanu e ciccone è s'azzinga u focu. Scrive Vergé-Franceschi : "les mécontents de Corse s'avertissent en allumant des feux sur les sommets".

L'azizume tocca e pieve à l'ingiru : in Merusaglia, i paisani piglianu l'arme di l'uffiziali di pulizza. In Niolu, si rivoltanu contr'à a publicazione di e cundanne di ghjustizia.

Di ghjennaghju ùn hè calmatu nimu. U 13 di ghjennaghju di u 1730, u guvernatore Pinelli scrive chì u Boziu hè in insurezzione. In ogni locu si trovanu paisani armati chì surveglianu e strade. Dicenu ch'elli preferiscenu brusgià ch'è di pagà l'impositu. U capitanu genuvese Bartolomeo Pensa, mandatu in Boziu, ghjudicheghja ch'ellu serà megliu à andassine.

Avà a rivolta s'hè allargata à e pieve in giru. U Rustinu hè toccu. In Aleria dinù i Corsi ùn volenu pagà. In Ampugnani u guvernatore parla di "l'insolenza" di e pupulazione chì ùn volenu pagà nunda.

In Tavagna, a pupulazione si pesa contr'à u percettore bastiacciu Dumenicu Carbuccia. Chjama u so fratellu chì colla cù u rinforzu. Stanu in u paese di U Poghju. À duie ore di matina, sò discitati da e campane è da i mughji. Sò 1500 paisani venuti d'Orezza, di Boziu, di Vallerustie à essesi pisati. I Carbuccia sò fatti prigiuneri...

L'attaccu di a piaghja è di Bastia

I muntagnoli falanu in piaghja induve si trovanu i suldati genuvesi. Piglianu i lochi di Padulella è di San Pellegrinu. U 12 di ferraghju, tocca à i Fiumurbacci d'attaccà u duminiu genuvese di Fieschi in Migliacciaru. U 13, i paisani castagnicciaghji piglianu u forte d'Aleria.

Sò avà 4 o 5000 omi armati chì si ne sò falati in piaghja. Stanu in giru à San Pancraziu di Furiani. L'allarme hè datu in Bastia, corre a voce : "eccu i paisani, ognunu si salvi !"

I 18, 19 è 20 ferraghju attaccanu à Bastia , tenuta da i Genuvesi. I muntagnoli mettenu a cità à l'abottu, arrubanu e butteghe, sciappanu tuttu ciò ch'elli trovanu, tiranu e fucilate in l'aria, mughjanu "evviva à Sampieru Corsu !" mentre chì i Genuvesi si sò chjosi in Citatella. I bastiacci i più poveri si sò mischjati à i paisani.

Jean-pierre Girolami conta st'episodiu in Corse-Matin

Ciò chì ùn era ch'è una rivolta anti-fiscale diventerà a rivuluzione di Corsica. À a fine di l'annu trè omi piglianu a testa di a mossa. Sò Luigi Giafferri, Andria Ceccaldi è pret Raffaelli d’Orezza.

Cunniscite a seguita : a prima custituzione in u 1735, u Rè Teodoru in u 1736, Pasquale Paoli in u 1755...

Ma quessa, hè un'altra storia.

Per sapenne di più :

Anu ghjuvatu à fà st'articulu :

Le Mémorial des Corses, sous la direction de Francis Pomponi, 1980.
Histoire de la Corse, Privat, 1996.
1729, Les Corses se rebellent, Evelyne Luciani, Albiana, 2011.

È u passiunante :

Les pères fondateurs de la nation corse (1729-1733), Evelyne Luciani è Dominique Taddei, Albiana, 2009.

U 27 di dicembre di u 1729 principia a rivuluzione di Corsica

u 28 di Dicembre 2014


Novu cumentu :


Seguitateci nant'à Facebook



Abbunatevi à a newsletter

Circà nant'à A Piazzetta