Accueil
Envoyer à un ami
Version imprimable
Partager

Roma, cità corsa !

Ci sò millaie di cose da vede è da fà in Roma. Ma hè dinù ricca a leia trà a Corsica è a capitale. Ci truverete centinaie di pezzucci di u nostru passatu. Allora avemu circatu di seguità i passi di st'antica storia, principiata più di duiemila anni fà...



A tomba di Lucius Cornelius Scipio, quellu chì hà cunquistatu a Corsica

Principia à u terzu seculu nanz'à Cristu a storia trà a Corsica è Roma. Tandu in u Mediterraniu a putenza chì dumineghja hè a cità di Cartàgine, è sta supremazia cuntrarieghja i Rumani chì volenu stendesi.

Hè cusì chì a Corsica si trova à u centru di a guerre pùnica. I Rumani si lancianu à l'assaltu di i Cartaginesi è i stòrichi di l'epica ci amparanu chì una cualizione di Sardi, di Corsi è di Pùnichi s'oppone à i Rumani.

In u 259 nanz'à Cristu u generale Lucius Cornelius Scipio cunquista e duie isule, piglia è distruge Aleria. A Corsica entra cusì, di manera viulente, in u circondu di Roma per parechji centinaie d'anni.

Ma i Corsi ùn a volenu sente cusì. Ci seranu dui seculi di resistenza, di rivolte è di guerre. A pace rumana metterà u tempu à ghjunghje, ma a rumanizazione si ferà : a prova ne hè a nostra lingua, chì vene da u latinu (e tracce prelatine ci sò, ma sò poche. Eh iè, difendemu a lingua di i nostri antichi culunizadori !

Dop'à a cunquista di a Corsica è di a Sardegna in u 259 n.c., u generale rumanu hà cunnisciutu a cerimonia di u Trionfu, segnu di l'impurtanza di sta battaglia. Ci vulia à avè fattu almenu 5000 morti ind'è i nemichi per cunnosce u Trionfu, è i prigiuneri eranu sposti.

A petra chì era nant'à a tomba di Lucius Cornelius Scipio si pò vede à u Museu Pio-Clementino, chì face parte di i Musei Vaticani :
Roma, cità corsa !

Roma, cità corsa !
Nantu si pò leghje :

Hunc unum plurimi consentiunt Romae
bonorum optimum fuisse virum
Lucium Scipionem. Filius Barbati,
Consul, Censor, Aedilis hic fuit.
Hic cepit Corsicam Aleriamque urbem
dedit tempestatibus aedem merito.


Sia :

In Roma, parechji accertanu chì st'omu, Lucius Scipione, hè statu u migliore trà i boni citatini. Figliolu di Barbatus, fù cònsule, censore è edile. Hà pigliatu a Corsica è a cità d'Aleria. Cunsacrò un tempiu à e tempeste in ritornu.

Per sapenne di più : leghjite u libru d'Olivier Jehasse, Corsica Classica.

San Gregoriu Magnu : u papa chì s'inchietava di a crescita di u paganisimu in Corsica

Roma, cità corsa !
U papa Gregoriu Magnu (San Gregoriu) ùn era micca corsu è ùn hè mai venutu in Corsica, ma ci hà lasciatu testimoni impurtanti per a cunniscenza di a nostra storia. Papa da u 590 à u 604, hà scrittu assai è tratta à parechje riprese di a Corsica.

Stu papa s'hè inchietatu assai di a sorte di a religione cristiana in l'isula, in un'epica induv'ella rinculava :

In una lettera si lagna chì u putere bizantinu impone una pressione fiscale forte. Dice chì i Corsi sò obligati di vende i so figlioli per pudè pagalli. È s'inchieta chì i Corsi s'avvicininu allora da i Lumbardi (populu germanicu, stallatu in Italia di u Nordu è chì tandu ùn hè micca cristianu).

Peghju, in u 596 scrive chì i Corsi abbanduneghjanu a religione cristiana è voltanu à u paganisimu. Dice ch'elli tornanu à u cultu di a petra è di u focu...

In u 601 pare addisperatu, è face u listinu di i vescuvati vioti dapoi parechji anni.

In una Corsica in crisa è luntana da tuttu, Gregoriu Magnu face u custatu di l'abandonu di l'isula è s'inchieta di vedela vultà pagana.

In Roma si pò vede a chjesa San Gregorio Magno vicina da u Circu Massimu. U papa ci avia fattu custruisce una chjesa in u 575 à u locu induv'ella c'era a so casa. Rifatta è trasfurmata parechje volte, si pò sempre visità.

È si pò vede u so sedione :

Da leghje per sapenne di più : A Corsica tempa lli sarragini, di Diunisiu Luciani.
Roma, cità corsa !

Leone IV, u papa chì hà accoltu chì fughjiticci corsi

Si pò vede in a basilica di San Clemente un bellu affrescu cun u papa Leone IV. Ellu hè statu papa trà u 847 è u 855 è hà ghjucatu un rollu in a storia di a Corsica.

Semu sempre in l'anni bughji di u Medievu. L'incursione di i Saracini mettenu in periculu i Corsi. I Mori ùn si stallanu micca in l'isula, ma di quandu in quandu sbarcanu nant'à e coste, piglianu è sciappanu tuttu ciò ch'elli trovanu. Torna appena di più sola, a Corsica s'alluntaneghja sempre di più da i lochi di putere. U liturale hè abandunatu, i Corsi scappanu in e muntagne è s'innalpelleghanu nant'à i poghji. L'isula cunnosce una calata demugrafica è un tempu d'anarchia.

Tandu sò parechji Corsi à fughje in Roma, per dumandà aiutu à u papa, Leone IV. Quantu seranu stati ? Ùn si sà. Parechje centinaie di siguru. Ghjuranu fideltà à u Papa, chì li dà in cambiu un quartiere in a cità leunina, è dinù a cità d'Ostia, vicina di Roma.

Si pò forse fà ricullà à tandu a tradizione di a vicinanza trà u papa è i Corsi di Roma. À tal puntu chì a securità di u papa serà assigurata da suldati corsi.
Roma, cità corsa !

Eccu i muri di difesa di a "cità leunina", custruiti sott'à Leone IV, è chì hà accoltu parechje centinaie di Corsi :
Roma, cità corsa !

A rapresentazione di a Corsica in e "stanze di Raffaelo", à i Musei Vaticani

Andate à i Musei Vaticani, circate e Stanze di Raffaello, è in particulare a Sala di Constantino.

Una grande pittura realizata in u 1585 seculu fatta da Tommaso Laureti, rapresenta u "trionfu di a religione cristiana". Trà tutte e "regione d'Italia" rapresentate, (ùn vi scurdate, semu à a fine di u XVIu seculu) ci si trova... a Corsica. L'alleguria rapresenta a Corsica sott'à a forma d'una donna cù una spada.

Sottu ci hè scrittu :

CYRNIORUM / FORTIA / BELLO / PECTORA

Vale à dì : "i cori (u pettu) di i Corsi, sò forti pè a guerra".

À u XIXu seculu, l'irredendisti si ghjuveranu di sta fiura in a so propaganda. Di più infurmazioni nant'à u situ Radiche
Roma, cità corsa !

A guardia papale (chì era corsa...)

Chì i Corsi facianu parte di a guardia papale cù i Sguizzeri, quessa avà po a sapete.

A storia di a guardia corsa s'hè piantata in u 1662, dop'à un imbrogliu cù i Francesi (tandu, digià...). Hè u rè Louis XIV chì hà dumandatu ch'ella sia sciolta a guardia. À crede ch'elli sò nati apposta per impuzzichisce a nostra vita.

Peccatu. Vi rendite contu ch'elli puderianu esse Corsi à vestesi in custumi ridiculi in u Vaticanu, è à fassi ritrattà tutta a ghjurnata da i turisti ?

In più, ricrutanu sempre i suldati.

Per sapenne di più : u situ di l'associu Guardia corsa papale.
Roma, cità corsa !

A Corsica in a Galleria di e carte geografiche

S'è vo passate in Roma, ùn passate micca à cantu. A "Galleria delle carte geografiche" di i musei vaticani misura 120 metri di longu è hè magnifica.

Principiata in u 1580, ci hè vulsutu trè anni à u pittore Ignazio Danti per compie st'opera maiò.

Trà tante bellezze, una rapresentazione di a Corsica, à capu inghjò :

Un'altra, cù i nomi di a Corsica à l'antichità :

Per davvi un'idea di e dimensione di e carte...
Roma, cità corsa !

U Trastevere

Roma, cità corsa !
In Roma ùn mancate micca u quartieru di u Trastevere. Prima perchè ch'ellu hè un bellu locu di a capitale è ch'ellu si stà bè. Eppo puru dinù perchè a tradizione dice ch'ellu era u quartieru di i Corsi.

A tradizione di l'origine corsa hè firmata in parechje famiglie.

San Crisògono

In u Trastevere truverete e chjese di Sant'Agata è di San Crisògono. Sò ghjustu à cantu.

San Crisògono hè stata rifatta à parechje riprese è hè stata scambiata assai. Ma hè una di e più antiche di Roma, cù u so santuariu di u IVu seculu.
Roma, cità corsa !

Ma era sopr'à tuttu a chjesa "naziunale" di i Sardi è di i Corsi in Roma.

A prova ? Dumandate à vede l'antica chjesa. S'entre pè a sacristia è si fala sottu terra. Serete culpitu di vede in stu locu, cusì luntanu da a Corsica, parechje tombe di Corsi.

Puderete truvà omancu duie petre scritte induve si pò leghje chì quì hè interrata una "Dianora Lorenzi" di Corsica :
Roma, cità corsa !

Nant'à un'altra, si leghje ch'ellu si tratta di un "Petru Paulu di Bastelica" (scritta "Basterica") è di un "Sernachelli" di U Pulasca (ci hè scrittu "Lupolasca") :
Roma, cità corsa !

Quale seranu stati ? Perchè sò custì ? Oghje ùn si sà. Speremu chì e ricerche à vene ci la diceranu.

In sù truverete dinù a lastra d'un certu Pasquino Corso, cunduttiere natu in Ota (ritrattu Wikipedia) :
Roma, cità corsa !

A "Festa di Noantri"

L'abitanti di u quartieru di u Trastevere anu a so identità propia è ci sò attaccati assai. Anu a so festa di lugliu, chjamata "Festa di Noantri", chì vole dì "noi altri".

Rimarcherete ch'elli dicenu "antru" per dì "altru", cum'è in certi lochi di Corsica.

Quist'annu, hè prevista di fà una "messa corsa", u 25 di lugliu in San Crisogono. In cambiu, e cunfraterne rumane di u Trastevere veneranu in Bastia d'ottobre.

Da leghje in Corse-Matin : Trastevere, le quartier romain de la Guardia corsa papale
Roma, cità corsa !

Eppo ci hè dinù... Pasquale Paoli

Cullate à vede a cullina di u Pincio, vicinu di a villa Borghese. In u parcu, 224 statue. Circate, ci hè quella di Pasquale Paoli. Curagiu.

Vi ferà un bellu selfy cù u Babbu di a pàtria.
Roma, cità corsa !

Dop'à stu forzu, andate puru à beie un colpu nant'à Piazza Pasquale Paoli, in faccia di u Castel Sant'Angelo.
Roma, cità corsa !

Quì, puderete manghjà un pezzu di pizza ind'è... "Mister Boom".

Serà fatta à posta ?
Roma, cità corsa !

Un altru Corsu celebre : Tommaso Prelà

Tommaso Prelà (natu in Bastia in u 1765, mortu in Roma, in u 1846) era bastiacciu è diventò u duttore persunale di u papa.

Omu di lettere è attaccatu à u so paese, hà lasciatu in u testamentu tutti i so libri à a cummuna di Bastia. A bibliuteca di Bastia porta u so nome.

Hè interratu in a chjesa di San Teodoro à u Palatinu. Oghje a chjesa appartene à a cummunità greca è hè di ritu ortodossu.
Roma, cità corsa !

E vie...

Parechji nomi di carrughji di Roma facenu onore à a Corsica. Si ponu vede parechji altri nant'à a pagina Facebook Pezzetti di Corsica in Italia.

A "Via dei Corsi" :
Roma, cità corsa !

A "Via Sambucuccio d'Alando" :
Roma, cità corsa !

A "Via Sampiero di Bastelica"
Roma, cità corsa !

Ci seranu piene d'altre tracce corse in Roma (si puderia dinù parlà di Ludovic Giuly chì hà ghjucatu à l'AS Roma), ma avemu circatu di fanne un picculu ricensu à l'accorta. Sta pagina ùn dumanda ch'è da arricchiscesi.

À voi di truvanne d'altre è di signalaccile !

È à quelli chì si dumandanu induve andà per fassi un girettu, s'è vo ùn cunniscite à Rome ùn esitate micca. Passerete una bella stonda, è hè sempre menu caru ch'è Disneyland.

u 10 di Maghju 2015
u webmaestru



1.mandatu da Trasteverino u 10/05/2015 21:59 (da un teleffuninu)
Il Corso Giuly ha giocato con la Roma se non sbaglio e' originario di Zalana

2.mandatu da Trasteverino u 10/05/2015 22:20 (da un teleffuninu)
A leghje/da leggere http://www.festadenoantri.it/en/2013-04-15-17-51-37/i-documenti-storici.html

3.mandatu da antone u 11/05/2015 00:00
Ma allora, i Corsi di u Trastevere eranu pè a Roma o per a Lazio ?

4.mandatu da Trasteverino u 11/05/2015 04:00 (da un teleffuninu)
Per la Roma!ma disgraziatamente un giocatore di Trastevere negli anni 80 ha giocato con la Lazio, il nome del giocatore e'' Bruno Giordano in seguito gioco'' con il Napoli.

5.mandatu da Trasteverino u 11/05/2015 04:05 (da un teleffuninu)
Il Grande Capitano romano Francesco Totti cresciuto nel quartiere Appio Latino (Via Vetulonia) gioco' nella squadra della Smit Trastevere http://www.lagiovaneitalia.net/calci-in-culla-francesco-totti-bambino-predestinato/

6.mandatu da lozato romanista u 12/05/2015 23:42 (da un teleffuninu)
Senza dimenticare er testaccino Luigi Di Biagio.
Intanto articolo eccezionale.

7.mandatu da Giacomoni u 13/05/2015 11:55
L’appellazione di « Basterica » hà datu a cuntrazzione di « Basterga » cum’è Salice diventatu Salge.
In a Taglia ghjenuvese di 1537, hè scrittu « la lupolascha » (= la lupolasca) ma in un testu di u nutaru Gio : ambrosio (= Ghjuvann’Ambrosgiu) di Santu Petru di Nebbiu (oghje di Tenda), in 1648, hè scrittu « la gubulasca » ciò chì mi face pensà à a prununzia A Upulasca è micca U Pulasca. U nutaru di Santu Petru è altri tandu anu pensatu à a logica di u « g » micca prununziatu trà duie vucale. Avà sì « lupulasca » pò fà pensà à un locu di lupi è a finale « asca » locu in appiccu, a parolla « gubulasca », gubu in u sensu di inghjotte, « e gubie » designavanu i boi è e vacche.
Allora, l’appellazione U Pulasca pare un sbagliu, ci vuleria à dì sia A Lupulasca, A Gubulasca o Upulasca.

Luigi G.

8.mandatu da Roby u 17/05/2015 15:35
La Cosica non è francia, c'è tanto d'Italia in Corsia, e tanto di Corsica in italia, Italia Corsica fratelli divisi.

9.mandatu da Antonio u 20/05/2015 03:32
A noi sardi ci mancate molto...saremmo stati meno soli!!!!

Maledizione :-)

10.mandatu da u pinzutu u 21/05/2015 21:03
Vi feliciteghju per st'articulu chi ci spiega bè a storia. Ci manca quella manera di mette appena di sensu in cio che no leghjimu.
Vi ringraziu!
Un pinzutu incorsisatu

11.mandatu da Paolo di Filippo u 23/05/2015 18:27
U webmaestru s'è divertito nel mettere insieme foto e impressioni del suo soggiorno a Roma, sono contento che ha passato un bel soggiorno nella mia città,
saluti a tutti voi Roma vi aspetta a braccia aperte il 25 luglio alla festa "de noantri"

Novu cumentu :


Seguitateci nant'à Facebook



Abbunatevi à a newsletter

Circà nant'à A Piazzetta